O analiză a performanței României în atragerea banilor europeni
România se află într-un moment crucial pentru absorbția fondurilor europene, iar discuțiile despre cum pot fi îmbunătățite mecanismele de accesare a acestor resurse sunt tot mai intense. Remus Pricopie, rectorul SNSPA și fost ministru al Educației, a oferit recent o perspectivă valoroasă pe acest subiect, bazată pe experiența sa practică din perioada în care a condus ministerul. Potrivit acestuia, cheia succesului nu stă doar în birocrație sau în regulamentele europene, ci în voința politică și în capacitatea instituțiilor de a gestiona proiecte concrete, cu beneficii vizibile pentru cetățeni.
Exemplul microbuzelor școlare
Unul dintre cele mai concrete exemple oferite de Remus Pricopie este cel al achiziției de microbuze școlare din fonduri europene. În perioada în care a fost ministru, în jur de 1.400 de microbuze au fost achiziționate prin programe finanțate de Uniunea Europeană, iar multe dintre ele circulă și astăzi, asigurând transportul elevilor din zonele rurale către școli. Pricopie a explicat că succesul acelui proiect a venit din faptul că exista o nevoie reală, un plan clar de implementare și o coordonare eficientă între minister, autoritățile locale și beneficiari. El a subliniat că, atunci când toate părțile implicate își asumă responsabilitatea și lucrează în echipă, absorbția fondurilor crește semnificativ.
De ce eșuează unele programe
Fostul ministru a atras atenția asupra unor greșeli frecvente care duc la eșecul sau întârzierea proiectelor finanțate din fonduri europene. Printre acestea se numără lipsa pregătirii administrative, schimbările frecvente de personal în instituțiile responsabile și prioritizarea proiectelor care nu au un impact direct asupra comunităților. Pricopie a mai criticat și tendința de a amâna depunerea proiectelor până în ultimul moment, ceea ce duce la erori și la respingerea cererilor. El a propus ca fiecare minister să aibă o celulă dedicată exclusiv fondurilor europene, formată din specialiști care să urmărească constant evoluția programelor și să ofere suport beneficiarilor.
Contextul actual al absorbției
România a înregistrat progrese notabile în ultimii ani în ceea ce privește absorbția fondurilor europene, clasându-se pe locul doi în Uniunea Europeană la acest capitol, potrivit unor declarații recente ale oficialilor guvernamentali. Ministrul interimar al fondurilor europene a anunțat că, în anul 2026, absorbția pe fondurile de coeziune a triplat, ajungând la peste 10 miliarde de euro, față de aproximativ 3,2 miliarde în anul anterior. Cu toate acestea, experții avertizează că această creștere nu trebuie să ascundă problemele structurale care persistă, cum ar fi disparitățile regionale și dificultățile întâmpinate de micii beneficiari, precum primăriile sau ONG-urile.
Lecțiile trecutului pentru viitor
Remus Pricopie consideră că România are o șansă istorică să folosească fondurile europene pentru a moderniza infrastructura, educația, sănătatea și administrația publică. El a dat exemplul perioadei sale la minister, când fondurile europene au fost folosite nu doar pentru achiziții, ci și pentru formarea profesorilor, modernizarea școlilor și dezvoltarea curriculumului. Aceste investiții, deși mai puțin vizibile decât construcția de drumuri sau poduri, au un impact profund pe termen lung. Pricopie a îndemnat actuala guvernare să prioritizeze proiectele care schimbă viețile oamenilor și să evite investițiile în proiecte-fantomă, care nu produc beneficii reale.
Un apel la responsabilitate
În încheiere, Remus Pricopie a subliniat că fondurile europene nu sunt un dat, ci o oportunitate care trebuie valorificată cu seriozitate și competență. El a atras atenția că fiecare euro nerambursat pierdut reprezintă o șansă ratată pentru comunitățile locale și pentru dezvoltarea țării. Experiența sa de la minister arată că, atunci când există voință, planificare și transparență, România poate absorbi fondurile europene la standarde occidentale. Provocarea pentru viitor este ca aceste bune practici să devină regula, nu excepția, și să fie aplicate în toate domeniile de activitate.
Surse: DCNews.ro, HotNews.ro, Newsweek.ro, DCBusiness.ro, SNSPA.ro
