Contextul economic actual, marcat de demiterea guvernului Bolojan și readucerea în discuție a temei "nu ne vindem țara", contrastează puternic cu realitatea din teren. Dincolo de declarațiile politice, micii producători și antreprenorii români se confruntă cu obstacole sistemice care împiedică dezvoltarea sustenabilă a afacerilor locale.
Modelul britanic: Campanii naționale coordonate
Marea Britanie a dezvoltat un sistem sofisticat de promovare a produselor locale, care include campanii naționale coordonate, etichetare clară și programe de susținere directă a micilor producători. Campania "Buy British" nu este doar un slogan, ci un ecosistem complet care implică supermarketuri, restaurante, instituții publice și consumatori.
Britanicii au înțeles că promovarea produselor locale nu este doar o chestiune de patriotism economic, ci o strategie de securitate alimentară. Brexit-ul a accelerat această tendință, determinând autoritățile și mediul de afaceri să investească masiv în identificarea și susținerea producătorilor autohtoni.
Modelul francez: Tradiție și inovație combinată
Franța, țara cunoscută pentru cultura gastronomică excepțională, a reușit să combine tradiția seculară cu inovația modernă în promovarea produselor locale. Sistemul de "appellation d'origine contrôlée" (AOC) este doar vârful icebergului. În spatele lui stau programe de finanțare, cercetare în agricultură, formare profesională și marketing agresiv pe piețele internaționale.
Francezii nu ratează nicio oportunitate de a susține producția locală, de la achizițiile publice care prioritizează furnizorii autohtoni, până la programele educaționale în școli care îi învață pe copii să aprecieze produsele tradiționale. Rezultatul este un sector agroalimentar robust, care contribuie semnificativ la PIB-ul național și la exporturi.
Situația României: Oportunități ratate
România are potențialul de a deveni un jucător important pe piața europeană a produselor agroalimentare. Cu o agricultură diversificată, tradiții culinare bogate și resurse naturale abundente, țara ar putea produce mult mai mult decât consumă. Cu toate acestea, lipsa unei strategii coerente și a investițiilor în infrastructură determină ca potențialul să rămână neexploatat.
În timp ce francezii și britanicii construiesc branduri naționale puternice pentru produsele lor alimentare, România importă masiv alimente pe care le-ar putea produce local. Carnea de porc este doar un exemplu elocvent. În loc să investească în biosecuritate și în reconstrucția efectivelor de animale, autoritățile preferă soluții de avarie care în final costă mai mult și distrug și mai mult sectorul.
Blocaje structurale în calea antreprenoriatului
Problemele miciilor producători români nu se limitează doar la agricultură. Evenimente precum ZF CEC Bank pentru afaceri românești și ZF Mobility au evidențiat obstacolele cu care se confruntă antreprenorii din toate sectoarele. De la birocrația strivitoare, până la fiscalitatea excesivă și lipsa infrastructurii, lista provocărilor este lungă.
Cazul Stefano Albarosa, care a trebuit să își redirecționeze întreg bugetul de investiții pentru extinderea rețelei de service către plata impozitului pe cifra de afaceri, ilustrează perfect cum politicile fiscale pot sufoca dezvoltarea businessurilor. La fel și exemplul lui Felix Pătrașcanu de la IMCA, unde taxele ajung să reprezinte un impozit efectiv de 30% pe profit.
Ce ar trebui să facă România
Experții consultați de bugetul.ro propun o serie de măsuri concrete care ar putea transforma situația. În primul rând, este nevoie de o strategie națională coerentă pentru promovarea produselor locale, care să includă campanii de conștientizare, etichetare clară și programe de susținere financiară.
În al doilea rând, sistemul de achiziții publice ar trebui reformat pentru a prioritiza furnizorii locali, urmând modelul francez. Instituțiile publice ar putea deveni astfel un motor al dezvoltării sectorului privat, asigurând un flux constant de comenzi pentru producătorii autohtoni.
De asemenea, investițiile în infrastructură rurală sunt esențiale. Fără drumuri decente, fără facilități de procesare și fără acces la tehnologie modernă, producătorii români nu pot concura cu cei din țările mai dezvoltate.
Perspectivă
Dincolo de retorica politică despre "a nu ne vinde țara", România are nevoie urgentă de acțiuni concrete pentru a susține producătorii locali. Modelele britanic și francez arată că acest lucru este posibil și profitabil, atât pentru economie, cât și pentru consumatori. Întrebarea rămâne dacă autoritățile române vor fi dispuse să învețe de la vecini sau vor continua să reinventeze roata, cu rezultate din ce în ce mai slabe.
Surse: Ziarul Financiar, ZF CEC Bank, ZF Mobility, analize economice UK și Franța
