Luni după-amiază, pământul s-a mișcat, stârnind panica în rândul oamenilor. Cutremurul puternic din 16 septembrie 2024 era însă așteptat de seismologi. La scurt timp de la eveniment, directorul INFP a vorbit despre seismul de magnitudine 5,4.
Resimțit în mai multe orașe ale țării și chiar și peste graniță, cutremurul nu a fost o surpriză pentru seismologi. De fapt, specialiștii așteptau producerea acestuia.
Minute bune după seism, site-ul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului nu a putut fi accesat, semn că a fost luat cu asalt de un număr uriaș de persoane.
În cele din urmă, informațiile transmise de specialiști au putut fi consultate.
„În ziua de 16 Septembrie 2024 la ora 17:40:22 (ora locală a României) s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, BUZAU un cutremur semnificativ cu magnitudinea ml 5.4, la adâncimea de 126.8 km”, s-a precizat pe site-ul INFP.
Te-ar putea interesa și: Ne putem aștepta la un seism devastator? Seismologul Gheorghe Mărmureanu: 'Cutremurele care au loc acum în partea de nord-vest a României sunt cutremure mai noi și nu știm cât de puternice pot fi'
Specialiștii de la INFP se așteptau la un cutremur „mai măricel” în zona Vrancea
Dr. Ing. Constantin Ionescu, director INFP, a dezvăluit că el și colegii săi așteptau producerea unui cutremur de intensitate mare în zona Vrancea. Estimările erau făcute în condițiile în care ultimul seism „mai mare” fusese înregistrat în 2018.
„Practic, trebuia să vină un cutremur mai măricel în Vrancea, pentru că ultimul cutremur mai mare, peste 5, a fost în 2018”, a explicat directorul INFP, potrivit Adevărul.
Specialistul a subliniat că nu există nicio legătură de cauzalitate între cutremurul de luni și inundațiile devastatoare din sudul Moldovei, dezmințind astfel teoriile ce circulau în mediul online.
Cu toate că reprezentanții ISU București Ilfov au avertizat, pe pagina de Facebook, asupra posibilității producerii unor replici ale seismului, specialistul a punctat că experiența a demonstrat că în cazul cutremurelor intermediare, cele de adâncimi cuprinse între 90-150 kilometri, acestea nu se produc.
„Din experiența pe care o avem, cutremurele intermediare, cele de adâncimi cuprinse între 90-150 kilometri, ele nu produc replici imediate. Dacă cutremurul ar fi mult mai mare, atunci s-ar fi produs replici.
Dacă ar fi avut 6, 6 și ceva, atunci era posibil, dar din experiența noastră sau din cutremurerele anterioare, puține replici au fost la un cutremur de genul acesta, pentru zona Vrancea”, a mai precizat specialistul.
Te-ar putea interesa și: „Urmează un cutremur major!”. Reprezentanții autorităților din îndepărtata Japonie se pregătesc pentru seism important în perioada următoare
