- In noul context legislativ cum considerati ca va arata Pilonul II de pensii?
Cele mai recente modificari din legislatia privind pensiile private, adoptate prin Ordonanta de urgenta nr. 38/2019, imbunatatesc paradigma functionarii sistemului de pensii private, raportat la prevederile OUG nr. 114/2018, atat din perspectiva participantilor, cat si din perspectiva administratorilor de fonduri de pensii administrate privat, stabilind un cadru coerent, care sa asigure dezvoltarea sistemului de pensii private pe termen lung.
Capitalul social mediu al administratorilor va creste de la aproximativ 9 milioane de euro la 19,4 milioane euro, existand administratori care in prezent dispun de un capital social mai mare, astfel incat conform noului algoritm majorarea va avea o valoarea scazuta, sau in unele cazuri nu va mai fi necesara. In acelasi timp, necesarul de capital este la un nivel sustenabil din perspectiva administratorilor si permite continuarea si dezvoltarea activitatii acestora in conditii de siguranta.
- Care a fost rolul ASF in privinta modificarilor legislative referitoare la sistemul de pensii private?
Pentru a facilita un schimb de opinii constructiv si obiectiv intre guvern si reprezentantii administratorilor, Autoritatea de Supraveghere Financiara a asigurat suportul tehnic prin elaborarea de analize de specialitate, care sa evalueze diferitele optiuni. Astfel, s-au agreat modificarile cu privire la acele prevederi ale OUG nr.114/2018, care se refera la sistemul de pensii administrat privat.In calitate de autoritate de specialitate, care are ca principal obiectiv asigurarea stabilitatii pietei, am fost retinuti in exprimarea unor interventii publice, care ar fi putut afecta dialogul. Modificarile sunt rezultatul negocierilor dintre guvern si reprezentantii administratorilor, astfel incat prevederile ordonantei de urgenta creeaza un echilibru intre nivelul capitalului social al administratorilor de pensii private si valoarea activelor participantilor pe care acestia le administreaza, cerinta de capital fiind raportata la nivelul contributiilor din anul precedent.
- Concret, ce aduc in plus noile reglementari legislative?
Prevederile ordonantei de urgenta clarifica modalitatea de realizare a investitiilor in infrastructura si permite investirea in fonduri de investitii specializate in infrastructura, sau in actiuni si obligatiuni emise de societatea de proiect, infiintata in temeiul unui parteneriat public-privat. Fondurile de pensii pot beneficia de garanțiile emise de partenerul privat sau de societatea de proiect.
Odata cu maturizarea sistemului de pensii private, luand in considerare cresterea activelor participantilor si experienta administratorilor de un deceniu in activitatea de investire, s-a simtit nevoia de completare a tipurilor de investitii in care administratorii fondurilor de pensii administrate privat pot plasa activele fondului si cu investitii in valori mobiliare tranzactionate pe piete reglementate si supravegheate emise de fonduri sau societati care desfasoara activitati de dezvoltare imobiliara, acestea devenind in ultima perioada o modalitate preferata pentru investirea in active imobiliare.
In acest mod, fondurile de pensii administrate privat contribuie la finantarea economiei reale si administratorii au oportunitatea de diversificare prudenta a investitiilor, in scopul obtinerii unor randamente superioare, in beneficiul viitorilor pensionari. Totodata, fondurile de pensii private reprezintă o sursă importantă de capital deoarece contribuie la finanțarea disponibilă pe piață pentru actorii din economie si imbunatatesc eficiența intermedierii financiare.
Este important de menționat, ca unul dintre obiectivele planului de actiune “Uniunea Piețelor de Capital” se refera la promovarea investitiilor in infrastructura, avand in vedere faptul că in special investitiile in infrastructura de transport tind sa aiba cel mai mare factor de multiplicare.
- Ce oportunitati de investitii vor avea in viitor Fondurile de pensii private?
După criza din 2008, universul investitional a suferit schimbari, ca urmare a reducerii randamentelor titlurilor de stat și a remunerarii depozitelor cu dobanzi foarte mici, chiar negative în unele tari. In special, fondurile de pensii private si asiguratorii de viata, care investesc pe termen lung in considerarea duratei obligatiilor, s-au vazut nevoiti sa identifice si alte oportunitati de investitii, cu randamente potential mai mari, avand in vedere printre alte argumente si faptul ca speranta de viata a crescut constant in ultimele decenii. Investitiile in infrastructura sunt, de regulă, realizate pe termen lung si sunt adecvate duratei obligatiilor (managementul activelor și pasivelor) asumate de administratori si reprezinta o alternativa intr-un mediu caracterizat de rate de dobanda redusa si de o volatilitate ridicata a instrumentelor de capital.
In prezent, administratorii fondurilor de pensii private, cat si asiguratorii de viata cauta variante de investitii alternative, precum cele mentionate anterior, care sa compenseze reducerea randamentelor, sa reduca volatilitatea si sa diversifice investițiile. Profilul de risc al acestora este cel aferent investitiilor in acțiuni si obligatiuni corporative, raportul risc-randament fiind mai degrabă similar cu cel al investitiei in obligatiuni.
Sistemul de pensii private, atat prin componenta obligatorie, cat si prin cea facultativa si in curand si prin componenta ocupationala are menirea de a asigura un venit adecvat si sustenabil la pensie, contribuind la cresterea calitatii vietii viitorilor pensionari. In acest scop, este necesara consolidarea pe termen lung a sistemului pentru ca tot mai multi romani sa se poata bucura de beneficiile unei pensii private.
