Prin intermediul unui mesaj postat pe rețelele de socializare, ministrul Finanțelor a oferit câteva explicații referitoare la datoria uriașă a României. Potrivit lui Alexandru Nazare, nivelul actual al datoriei este rezultatul unor deficite ridicate în anii precedenţi, însă nu există motive de îngrijorare.
Potrivit ministrului Finanţelor, Alexandru Nazare, depăşirea pragului de 60% din PIB la datoria publică a României reflectă acumularea deficitelor bugetare din ultimii ani şi nu reprezintă o criză economică în sine. Explicațiile ministrului vin în contextul publicării datelor oficiale privind evoluţia datoriei administraţiei publice.
Datele publicate recent de Ministerul Finanţelor arată că datoria administraţiei publice a depăşit pragul de 60% din PIB, una dintre limitele de referinţă stabilite prin regulile fiscale ale Uniunii Europene, alături de deficitul bugetar de maximum 3% din PIB. România se află deja în procedură de deficit excesiv, iar consolidarea fiscală rămâne una dintre principalele provocări pentru perioada următoare
Alexandru Nazare explică de unde vine datoria uriașă a României
Alexandru Nazare susține că nivelul actual al datoriei este rezultatul unor deficite ridicate în anii precedenţi, culminând cu 2024, când deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB, în condiţiile unei creşteri economice de doar 0,9%.
„S-a discutat despre faptul că datoria publică a României a depăşit 60% din PIB. Ce înseamnă acest lucru, concret? Nu înseamnă o criză – înseamnă că, ani la rând, statul a cheltuit mai mult decât a încasat, iar diferenţa s-a finanţat prin împrumuturi. Iar aceste împrumuturi se adună.
Datoria nu creşte peste noapte şi nu apare dintr-o singură decizie. Nivelul de azi reflectă acumularea unor deficite foarte mari în anii anteriori (…) alături de ani consecutivi de politici fiscale expansioniste, creşteri permanente de cheltuieli, amânând corecţii necesare de teama consecinţelor electorale”, a scris, marţi seară, pe Facebook, Alexandru Nazare.
Nu există motive de îngrijorare
De asemenea, ministrul Finanţelor a subliniat că obiectivul Gvernului Bolojan a fost oprirea acestei dinamici şi evitarea unei retrogradări a ratingului de ţară.
„În vara anului trecut, riscul retrogradării la ‘junk’ era real. O astfel de retrogradare ar fi însemnat dobânzi mai mari, costuri mai ridicate pentru stat şi presiune suplimentară asupra economiei. Evitarea acelui scenariu a fost esenţială”, a spus el, adăugând că România a încheiat anul cu ratingul reconfirmat şi cu plăţi la zi şi cu investiţii record.
În 2025 am redus semnificativ deficitul şi am readus ajustarea pe traiectoria convenită cu Comisia Europeană. Totul în condiţiile în care am asigurat prin rectificare bugetară şi sumele necesare acoperirii costului cu datoria publică - acesta nefiind prevăzute integral în bugetul anului trecut -, pentru a asigura o gestionare prudentă şi transparentă a finanţelor publice. Corecţia este însă în curs, încă, şi trebuie continuată cu consecvenţă”, a mai transmis Nazare.
