Armata României continuă să fie una dintre instituțiile în care românii au cea mai mare încredere, imediat după Biserică, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research la comanda informat.ro. Cu toate acestea, datele cercetării indică diferențe semnificative între simpatizanții principalelor partide politice.
Conform sondajului, nivelul de încredere în instituția militară este ridicat în rândul electoratului partidelor tradiționale. Aproximativ 79% dintre votanții PSD declară că au încredere mare în Armata Română, iar în rândul simpatizanților PNL procentul ajunge la 77%.
În cazul votanților USR, nivelul de încredere este mai redus, dar rămâne majoritar, atingând 63%.
Cea mai mică pondere a încrederii este însă înregistrată în rândul electoratului AUR, unde doar 57% dintre respondenți afirmă că au încredere în Armata României.
Diferențele de percepție sunt legate de discursul politic
Deși majoritatea votanților AUR privesc pozitiv instituția militară, distanța față de celelalte segmente electorale este considerabilă. Potrivit Roxanei Bratu, reprezentant INSCOP Research, această diferență poate părea surprinzătoare la prima vedere, având în vedere profilul patriotic și suveranist asumat de partid.
Explicația ar fi legată de tipul de discurs politic promovat de formațiunea condusă de George Simion. Accentul este pus mai mult pe identitate națională, tradiție și emoție colectivă decât pe consolidarea instituțiilor statului.
În retorica politică a partidului, statul român este descris frecvent ca fiind slăbit sau influențat de interese externe. În acest context, percepția asupra instituțiilor poate deveni mai rezervată, inclusiv în cazul Armatei.
Apartenența la NATO influențează percepțiile
Un alt element important care influențează percepția unei părți a electoratului AUR este apartenența României la NATO.
Integrarea în structurile militare occidentale este privită de unii susținători ai partidului drept o posibilă limitare a suveranității naționale. Din această perspectivă, Armata României nu este respinsă ca instituție, dar rolul său în arhitectura euro-atlantică poate genera rezerve.
Această interpretare reflectă mai degrabă o poziționare politică și ideologică decât o evaluare directă a activității instituției militare.
Războiul din Ucraina a amplificat dezbaterea publică
Contextul geopolitic actual contribuie, de asemenea, la aceste diferențe de percepție. Războiul din Ucraina a adus în prim-plan rolul NATO și al statelor din regiune, inclusiv al României.
Sprijinul militar și logistic acordat Kievului a generat dezbateri interne, iar pentru o parte a electoratului AUR implicarea României în acest context ridică semne de întrebare.
