În ultimele luni, Curtea Constituțională a României (CCR) a câștigat o popularitate pe care nu și-ar fi dorit-o. În principiu, „faima” instituției a început odată cu interzicerea candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile locale. A culminat cu anularea turului 2 al alegerilor prezidențiale, după ce primul fusese validat, iar câștigător era Călin Georgescu. Ulterior, s-a aflat și ce salarii au magistrații și cum sunt puși în funcție.
Instituția este alcătuită din 9 judecători, fiecare primind câte un mandat de un an, care nu poate fi dublat sau prelungit. Numirile se fac pe criteriu politic, în sensul că trei sunt aleși de către Președintele României, trei de către Camera Deputaților și trei de către Senat. În general, fiecare partid de la Guvernare are un cuvânt de spus în această chestiune.
Curtea Constituțională este un organ necesar în păstrarea unei democrații, dar a avut și momente în care a atras un val de critici. Cele mai recente sunt: ascunderea declarațiilor de avere, sporurile uriașe și salariile mari, dar mai ales faptul că au întors din drum reforma pensiilor speciale. Iată, de exemplu, cât primește președintele instituției, de la stat, lunar:
11.769 lei (25% din indemnizația de bază) – spor pentru risc și suprasolicitare neuro-psihică;
2.354 lei (5% din indemnizația de bază) – spor pentru păstrarea confidențialității;
1.500 lei (15% din indemnizația de bază, dar limitat prin lege la 1.500 de lei) – spor pentru condiții vătămătoare de muncă;
950 de lei – indemnizația lunară pentru titlul științific de doctor.
Pentru ce sunt plătiți, de fapt, magistrații de la CCR. Instituția trebuie să fie, în primul rând, un „garant suprem al Constituției”
Conform datelor comunicate, în mod transparent, pe site-ul instituției, „Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională din România, independentă faţă de orice altă autoritate publică”. Instituția îndeplineşte atribuţiile înscrise la art.146 din Legea fundamentală, şi anume:
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
Curtea Constituțională are tot dreptul să intervină în alegerile prezidențiale
La punctul f, este notat foarte clar că CCR „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului”. Ca urmare, faptul că au decis ce candidați au voie sau nu să intre în cursă și ce scrutin este sau nu validat face parte din atribuțiile lor.
Iată care sunt și celelalte sarcini care le revin magistraților:
g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;
i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;
j) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;
l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii, conform datelor furnizate de CCR.
