Ciclonul Barbara aduce ploi torențiale și cod roșu în sud-estul țării. Climatologul Roxana Bojariu explică de ce fenomenul e normal pentru sezon, dar devine tot mai violent pe fondul încălzirii globale.
Un ciclon normal, dar cu efecte tot mai extreme
România se află din nou sub influența unui ciclon mediteranean, denumit Barbara, care a determinat emiterea unui cod roșu de ploi torențiale în sud-estul țării.
Specialiștii atrag însă atenția că nu apariția fenomenului e neobișnuită, ci intensitatea precipitațiilor, mult mai mare decât în urmă cu câteva decenii.
Climatologul Roxana Bojariu, de la Administrația Națională de Meteorologie, explică faptul că astfel de sisteme ciclonice sunt obișnuite în sezonul rece, dar se amplifică din cauza schimbărilor climatice.
„Ieșită din comun ar fi intensitatea fenomenului, pentru că avem de-a face cu cantități foarte mari de precipitații care vin în această logică a schimbării climei, a fundalului încălzirii globale”, a declarat Bojariu pentru Digi24.
Cum se formează ciclonii mediteraneeni
Cicloni precum Barbara se formează frecvent deasupra Mării Mediterane, unde aerul cald și umed se întâlnește cu mase de aer mai rece.
Aceștia se deplasează apoi spre Balcani și România, unde pot aduce ploi abundente, furtuni și intensificări de vânt.
„Ciclon mediteranean e normal să avem în această perioadă a anului. Faptul că ciclonul se realimentează pe Marea Neagră aduce un spor de vapori de apă în atmosferă, dar legătura este directă cu încălzirea globală”, explică Roxana Bojariu.
Atmosfera mai caldă poate reține o cantitate mai mare de vapori de apă, iar acești vapori provin de la suprafața mărilor și oceanelor, care s-au încălzit semnificativ.
„Avem, în medie, o atmosferă mai caldă, care poate să conțină o cantitate sporită de vapori de apă, iar acești vapori vin de la suprafața mult mai caldă a Mării Mediterane și a vestului Mării Negre”, detaliază climatologul.
Rezultatul: ploi mai abundente, pe perioade mai scurte de timp, adesea peste capacitatea de absorbție a solului și a infrastructurii urbane.
Recorduri de ploi și frecvență crescută a fenomenelor extreme
Bojariu amintește că astfel de episoade intense de precipitații sunt tot mai frecvente.
„Și anul trecut am avut, tot spre toamnă, astfel de cicloni mediteraneeni realimentați pe Marea Neagră, care au produs probleme grave în județul Galați și pe litoralul Mării Negre. Atunci s-a înregistrat recordul absolut pentru România: 235 de litri pe metru pătrat în 24 de ore, la stația Mangalia”, spune cercetătoarea.
Ciclonul Barbara ar putea genera valori similare, deși evoluția sa este ceva mai rapidă.
„Acum avem o situație asemănătoare, dar nu identică. Acest ciclon va trece relativ mai repede peste zona țării noastre.
Totuși, avem de-a face cu precipitații în cantități deosebite și intensificări de vânt. Principala caracteristică este însă cantitatea mare de precipitații”, a adăugat Bojariu.
Astfel de fenomene, subliniază climatologul, nu sunt izolate. Ele apar tot mai des în întreaga Europă, semn că schimbările climatice globale modifică tiparele de circulație atmosferică.
De ce apare cod roșu și ce înseamnă el
Emiterea avertizărilor de cod roșu de către meteorologi are o logică clară:
„Codul roșu nu e pentru a crea panică, ci pentru ca autoritățile să poată lua măsurile care se impun”, a spus Roxana Bojariu.
Astfel de alerte le oferă autorităților locale timp să pregătească echipele de intervenție, să verifice zonele cu risc de inundații și să avertizeze populația din bazinele hidrografice mici, unde aversele pot produce viituri rapide.
„E vorba de probleme legate de infrastructura din orașe, dar și de bazinele mici din Dobrogea, care nu pot să preia asemenea cantități mari. Impactul e mai puternic, dar până la urmă este un fenomen tipic de sezon rece de toamnă și vom mai avea astfel de fenomene”, a explicat ea.
Când ploaia se transformă în inundație
O întrebare frecventă: de ce apar inundații în orașe după fiecare ploaie torențială?
Bojariu oferă o explicație dublă — una naturală și una urbanistică:
„Pe de o parte, izolarea solului de atmosferă: apa n-are unde să se scurgă și se adună la suprafață. Pe de altă parte, avem o rețea de canalizare subdimensionată și o densitate mare de clădiri. Este rezultatul unei dezvoltări haotice a mediului urban.”
Așadar, problema nu este doar meteorologică, ci ține și de modul în care au fost construite orașele, cu suprafețe impermeabile și sisteme de drenaj vechi.
Adaptare și măsuri pe termen lung
Climatologul spune că astfel de fenomene vor deveni o normalitate în anii următori, iar România trebuie să se adapteze.
„Trebuie să ne pregătim cu sisteme de alertare, avertizare și informare. Pe timp mediu și lung, trebuie să luăm în considerare dezvoltarea orașelor care să țină cont de o permeabilizare a solului”, subliniază Bojariu.
Ea propune o abordare pragmatică: modernizarea sistemelor de canalizare, protejarea spațiilor verzi și refacerea zonelor de absorbție naturală a apei.
Totodată, populația trebuie să înțeleagă că fenomenele extreme nu trebuie privite cu panică, ci cu responsabilitate.
„Codul roșu ne atenționează să luăm acele măsuri care să limiteze impacturile, nu să ne panicheze. Este logic ca în orașe sau în sud-estul României să eviți deplasările neesențiale în această perioadă. E vorba doar de eficientizarea răspunsului la un fenomen extrem, care nu e singular”, a concluzionat climatologul.
Fenomene tot mai intense în Europa
În ultimele luni, cicloni similari au produs inundații severe în Grecia, Italia și Turcia, confirmând tendința observată de comunitatea științifică: intensificarea rapidă a evenimentelor meteo extreme.
Europa se confruntă tot mai des cu ploi torențiale, canicule și furtuni violente, fenomene alimentate de un climat global tot mai instabil.
Ciclonul Barbara nu este, așadar, o excepție, ci o nouă piesă într-un tablou climatic în continuă schimbare.
Pentru România, mesajul e clar: adaptarea devine o necesitate, nu o opțiune.
