România are, potrivit datelor europene, una dintre cele mai mari poveri energetice raportate la venituri. Analizăm explicațiile ANRE, BNR și FMI, pe baza rapoartelor oficiale, și de ce românii simt facturile mai greu decât orice alt popor din Uniunea Europeană.
Presiunea pe bugetele românilor
România se află într-o situație paradoxală: prețul energiei nu este, în mod absolut, cel mai mare din UE, însă raportul dintre factura lunară și veniturile unei gospodării plasează românii în topul celor mai afectați europeni. Este o realitate confirmată de Eurostat, ANRE, BNR și chiar de evaluările recente ale FMI.
În timp ce veniturile medii rămân printre cele mai mici din Uniune, eliminarea treptată a plafonării, creșterea TVA la utilități și inflația persistentă transformă factura de energie într-un efort financiar disproporționat.
Ce arată datele europene
Eurostat indică pentru România un preț mediu de aproximativ 0,19 euro/kWh în 2024–2025. Nu e cel mai mare preț din UE, însă raportarea la veniturile populației schimbă complet imaginea. În topul statelor unde ponderea energiei în buget este cea mai ridicată, România apare constant în primele trei poziții.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a spus public că „românii plătesc cea mai scumpă energie raportat la venituri din întreaga Uniune Europeană”, confirmând decalajul structural dintre nivelul prețurilor și puterea de cumpărare.
Explicația ANRE pentru români
ANRE indică două cauze principale: prețul efectiv pe kilowatt și cantitatea consumată. Președintele instituției, George Niculescu, a explicat că românii simt presiunea nu doar din cauza tarifului, ci și din cauza consumului ridicat în imobile cu eficiență energetică redusă.
„Putem consuma o cantitate mică de energie, iar dacă prețul este mare, factura va fi mare. Iar dacă prețul e mediu, dar consumul e ridicat, situația e aceeași”, a precizat acesta.
ANRE semnalează și impactul direct al revenirii TVA la energia electrică și gaze, după perioada în care statul a intervenit prin plafonări și compensări. Ultimele luni au adus o normalizare a pieței, iar prețurile reale încep să se reflecte în facturi.
În plus, costurile din sistemul energetic – investiții, certificate verzi, modernizarea rețelelor – sunt în parte transferate către consumatorii finali. Fără creșterea veniturilor, presiunea se amplifică rapid.
BNR susține că sunt mai mulți factori
Banca Națională include energia între principalii factori care mențin inflația ridicată. În Raportul asupra inflației, instituția notează că eliminarea plafonărilor și modificările fiscale au produs un val de scumpiri care lovește cel mai puternic gospodăriile cu venituri mici.
Pentru BNR, problema este una dublă: facturile mai mari reduc consumul intern, iar consumul intern este motorul principal al creșterii economice în România. Veniturile reale scăzute amplifică impactul.
Instituția avertizează că ajustările din energie se vor resimți în lanț – de la prețurile produselor alimentare, până la cele ale serviciilor de transport sau producție industrială. În absența unei temperări consistente a inflației, presiunea pe facturi se menține.
Explicația FMI legate de costurile mari la energie
Fondul Monetar Internațional confirmă în consultările Articolului IV că eliminarea treptată a mecanismelor de plafonare a dus la o accelerare a inflației energetice, cu efect direct asupra populației. FMI menționează explicit că veniturile gospodăriilor nu cresc suficient pentru a compensa prețurile mari.
Instituția notează că liberalizarea pieței trebuie însoțită de:
creșterea eficienței sistemului energetic,
tarife adecvate investițiilor necesare,
scheme de sprijin bine țintite pentru gospodăriile vulnerabile.
Altminteri, România riscă să prelungească perioada în care populația suportă toate costurile tranziției fără ca beneficiile să fie vizibile.
De ce factura este „mare” în România
Analiza centralizată a celor trei instituții arată că problema României nu stă doar în prețul energiei, ci în întreg ecosistemul financiar și economic care o înconjoară.
Venituri mici. Salariul mediu net rămâne cu mult sub cel european, iar energia consumă un procent mult mai mare din venitul lunar.
Ineficiență energetică. Multe apartamente sunt vechi, neizolate, cu sisteme de încălzire energofage.
Politici fiscale. TVA-ul ridicat, modificările fiscale și costurile suplimentare din piață se reflectă inevitabil în facturi.
Tranziția energetică. Investițiile în rețele și energie verde creează costuri pe termen scurt pentru consumatori.
Lipsa concurenței reale. Piața energiei rămâne vulnerabilă la fluctuații și lipsită de o competiție efectivă.
