Finalul anului aduce o presiune bugetară majoră, iar Guvernul se pregătește să adopte în decembrie una dintre cele mai importante și mai restrictive ordonanțe din ultimii ani. Premierul Ilie Bolojan a confirmat vineri că Executivul lucrează la așa-numita „Ordonanță-trenuleț”, un act normativ care va prelungi suspendarea unor cheltuieli publice și va bloca reactivarea unor drepturi salariale prevăzute de lege, dar considerate nesustenabile în actualul context.
Măsurile sunt motivate de deficitul ridicat, de obligațiile asumate în fața Comisiei Europene și de nevoia de a trimite un mesaj clar de stabilitate fiscală înainte de elaborarea bugetului pentru 2026.
Premierul a fost tranșant în privința limitelor financiare. În conferința de presă susținută vineri, el a explicat că România nu își permite măriri sau reintroduceri de drepturi suspendate.
„Cu siguranţă nu există capacitate financiară, nu ştiu, să introducem în plată drepturi care astăzi sunt suspendate, gen indemnizaţii pentru primar şi aşa mai departe. Acest lucru, cu siguranţă, nu se va întâmpla. Deci, foarte probabil, în luna decembrie vom avea o astfel de ordonanţă (aşa-numita Ordonanţă-trenuleţ – n.r), pentru că anumite măsuri expiră la finalul anului. Nu putem fugi de acest lucru, le vom anunţa, în aşa fel încât ceea ce este prorogat să fie în continuare prorogat”, a declarat Bolojan.
De la prorogări anuale la eliminări definitive
Una dintre schimbările majore de abordare anunțate de premier este intenția de a renunța la practica amânării repetate. În ultimul deceniu, multe costuri publice prevăzute de lege au fost suspendate an de an, fără ca vreo guvernare să își asume anularea lor definitivă.
Bolojan spune că această strategie nu mai poate continua. El propune o curățare legislativă, în care prevederile imposibil de susținut să fie eliminate complet.
„Din punctul meu de vedere, unul din lucrurile pe care trebuie să le facem este ca lucruri care nu sunt normal să mai fie în lege trebuie nu prorogate, anulate, în aşa fel încât să punem lucrurile în curat şi nu, an de an, să amânăm nişte lucruri pe care lumea politică nu a avut forţa să le atace în aşa fel încât să le anuleze de tot”, a afirmat premierul.
Mesajul indică un posibil conflict politic în perioada următoare. Eliminarea unor drepturi din lege, chiar dacă nu au mai fost aplicate de ani de zile, afectează direct aleșii locali, sindicatele și anumite sectoare din administrația publică.
Salariul minim, un punct delicat al negocierilor
Un alt subiect esențial asociat ordonanței este nivelul salariului minim pentru 2026. Creșterea acestuia are impact direct asupra costurilor din economie, asupra mediului privat și asupra veniturilor bugetare, dar și asupra punctului de amendă, care este legat de nivelul minimului brut.
Premierul a fost rezervat în declarații, sugerând însă că spațiul de creștere este foarte redus.
„Veţi primi aceste elemente în zilele următoare. Aşa cum v-am spus, din punctul meu de vedere, şi pentru salariul minim nu avem spaţii foarte mari de creştere, datorită realităţilor economice şi bugetare pe care le avem. Dar, după câte reţin, săptămâna viitoare, miercuri, este convocat sau joi un consiliu tripartit care va avea, cred, pe ordinea de zi aceste aspecte”, a spus premierul.
Consiliul tripartit, la care participă Guvernul, sindicatele și patronatele, este locul în care se va negocia nivelul final. Ordonanța de final de an ar putea include, în funcție de rezultat, înghețarea temporară a unor prevederi asociate salariului minim.
Ce înseamnă „Ordonanța-trenuleț” pentru administrația publică
Ordonanța-trenuleț este instrumentul anual prin care Guvernul decide ce cheltuieli rămân suspendate, ce termene se amână, cum se modifică salarizarea sau ce drepturi nu se activează.
În acest an, ordonanța va funcționa ca un scut bugetar. Guvernul încearcă să evite creșterea deficitului într-o perioadă în care România este monitorizată strict la Bruxelles și trebuie să demonstreze consolidare fiscală.
Miza este uriașă: fără restricții, datoria publică ar crește, ratingul de țară ar putea fi afectat, iar costurile împrumuturilor s-ar majora.
Această ordonanță devine, astfel, nu doar un instrument tehnic, ci o declarație politică despre direcția Guvernului Bolojan: disciplină bugetară, eliminarea ambiguităților legislative și limitarea promisiunilor costisitoare.
Un test pentru partenerii sociali
Negocierile din consiliul tripartit vor fi un indicator important pentru ceea ce urmează. Sindicatele cer de ani buni majorarea consistentă a salariului minim, invocând costurile ridicate ale vieții, în timp ce mediul privat avertizează că firmele mici nu pot susține o creștere accelerată.
Guvernul va trebui să echilibreze aceste poziții, știind că orice creștere a salariului minim influențează și veniturile unor angajați bugetari, sporurile, cuantumul indemnizațiilor și structura întregului sistem salarial public.
De ce este decembrie decisivă pentru bugetul pe 2026
În următoarele săptămâni, Guvernul trebuie să adopte ordonanța, să finalizeze proiectul de buget și să transmită Comisiei Europene noile ținte fiscale.
Deciziile privind menținerea unor suspendări, eliminarea altora și nivelul salariului minim vor influența direct:
– deficitul bugetar,
– cheltuielile cu personalul,
– costurile pentru autoritățile locale,
– relația cu instituțiile financiare internaționale,
– percepția investitorilor asupra stabilității României.
Fiecare dintre aceste elemente este crucial pentru anul 2026, un an economic dificil, în care statul va trebui să evite măsuri populiste, dar și să protejeze categoriile vulnerabile.
