Banii din conturile de economii scad, iar depozitele populației încetinesc pentru prima dată după ani de creștere. Statisticele BNR arată că inflația ridicată, cheltuielile gospodăriilor și consumul post-pandemic au redus economisirea. Analiză asupra comportamentului financiar al românilor.
Un fenomen care se vede în conturi: economiile românilor scad
Banca Națională a României a raportat, în ultimele luni, o încetinire vizibilă a ritmului de creștere a depozitelor populației. În unele intervale lunare, depozitele în lei ale persoanelor fizice au stagnat sau chiar au scăzut. Depozitele în valută au crescut ușor, dar nu suficient pentru a compensa retragerile din conturi.
Acest fenomen este important din două motive. Pe de o parte, economisirea este un indicator al încrederii și al stabilității financiare personale. Pe de altă parte, depozitele sunt o sursă de finanțare pentru sistemul bancar și pentru creditare.
BNR arată că în ultimii ani românii au crescut economisirea, în special în pandemie, când mobilitatea a fost redusă, iar consumul s-a mutat în online. După 2022, tendința s-a inversat.
Inflația a erodat puterea de cumpărare
Cel mai puternic factor care a contribuit la scăderea economiilor este inflația. Timp de doi ani, România a avut printre cele mai înalte rate ale inflației din Uniunea Europeană. Chiar dacă în 2024 și 2025 nivelul s-a redus semnificativ față de vârful din 2022, prețurile au rămas ridicate.
Pe termen lung, inflația face banii mai puțin valoroși. Aceasta înseamnă că oamenii au nevoie de mai mulți bani pentru aceleași produse și servicii. Cheltuielile gospodăriilor au crescut pentru alimente, transport, utilități, chirii și rate bancare. În aceste condiții, conturile de economii au devenit o rezervă financiară din care mulți români au început să retragă.
Statisticile BNR arată că depozitele în lei ale populației au avut perioade cu creșteri foarte mici, uneori sub ritmul inflației. Practic, chiar și atunci când suma din cont crește nominal, valoarea ei reală poate scădea.
Românii consumă mai mult decât înainte
Un alt motiv este revenirea puternică a consumului după pandemie. Mulți români cheltuiesc mai mult pe turism, ieșiri, restaurante, gadgeturi și servicii. Acest comportament s-a observat la nivel european: după restricții și incertitudine, populația cheltuie pentru experiențe și bunuri amânate.
Pentru unele familii, în special cele cu venituri mici și medii, creșterea cheltuielilor nu înseamnă „consum de lux”, ci scumpiri la produse de bază. În bugetele casnice, hrana și utilitățile ocupă cel mai mare procent. Aceste costuri au crescut, iar banii de economii au scăzut.
În același timp, vânzările din retail au crescut în special la produse alimentare și servicii. Magazinele mari raportează volume stabile sau chiar în creștere, iar lanțurile de restaurante și livrări au rezultate bune. Această tendință arată clar: românii consumă mai mult și pun deoparte mai puțin.
Dobânzile bancare nu mai sunt atractive
O parte din economiile retrase din conturi sunt legate de dobânzile bancare. În perioadele cu inflație mare, dobânzile pot rămâne sub nivelul creșterii prețurilor. Asta înseamnă că o parte dintre deponenți nu au considerat că merită să țină banii în conturi clasice.
În ultimii ani, România a avut și fluxuri mari de bani mutați către titluri de stat pentru populație, precum programele Tezaur și Fidelis. Multe persoane au transferat economiile din conturi către aceste instrumente, deoarece oferă dobânzi mai mari decât depozitele bancare obișnuite. Este una dintre explicațiile pentru scăderea economiilor în conturi, dar nu pentru reducerea totalului de bani economisiți.
Creditele cresc, economiile scad
BNR a raportat o creștere a creditării populației, atât la creditele de consum, cât și la cele pentru locuințe. Mai multe împrumuturi înseamnă și mai multe rate. Pentru multe familii, ratele la bancă ocupă o parte mare din bugetul lunar.
Când veniturile nu cresc suficient, iar costurile creditelor se ridică, rezervele financiare scad. Datele din piață arată că românii folosesc economiile pentru a suporta rate, pentru cheltuieli neprevăzute și pentru plata facturilor, într-un context economic instabil.
Ce spun economiștii
Analiștii financiari explică fenomenul prin două elemente:
– O parte din economiile adunate în pandemie sunt consumate.
– Costurile de trai au crescut rapid.
O familie cu venituri medii simte presiunea asupra bugetului atunci când sunt scumpiri la hrană, energie, combustibil și servicii. Chiar și creșterile salariale sunt anulate parțial de prețurile mari.
În Europa, același fenomen este vizibil. Mai multe țări au raportat scăderea economisirii populației. România se află între economiile unde acest proces este mai puternic, deoarece veniturile medii sunt mai mici, iar costurile au crescut accelerat.
De ce contează acest trend pentru economie
Economisirea este importantă pentru stabilitatea financiară a gospodăriilor. Fără rezerve, familiile sunt vulnerabile la situații precum pierderea locului de muncă, creșterea ratelor bancare sau cheltuieli medicale.
La nivel macroeconomic, economiile din bănci sunt sursă de finanțare pentru credite și investiții. Dacă depozitele scad, băncile pot avea nevoie de alte surse de finanțare, ceea ce poate scumpi creditarea.
Economiștii spun că, dacă această tendință continuă, piața se poate confrunta cu trei efecte:
– creșterea presiunii pe credite;
– reducerea stabilității financiare a populației;
– scăderea investițiilor private.
Se poate inversa trendul?
Există două scenarii principale:
Reducerea inflației – pe măsură ce prețurile se stabilizează, oamenii pot începe să economisească din nou. BNR estimează că inflația va continua să scadă, dacă nu apar șocuri externe.
Creșterea dobânzilor la depozite – dacă băncile oferă dobânzi mai mari, conturile de economii pot redeveni atractive. Acest lucru s-a întâmplat deja în unele perioade din ultimii doi ani.
În plus, titlurile de stat dedicate populației rămân o opțiune pentru cei care vor randamente sigure pe termen mediu.
