Primele palate somptuoase, dar și extravagante ale romilor au fost clădite la începutul anilor '90 și au construit, în timp, o istorie plină de controverse. Au fost adesea privite suspect sau de-a dreptul disprețuite, fiind considerate kitsch. Însă, cum s-a născut, de fapt, moda care făcea furori printre romii deceniului 9?
Proprietarii acestor construcții gigant s-au plâns deseori de discriminarea la care au fost supuși de-a lungul timpului.
Tulburii ani 90 au văzut explozia coloșilor cu turnulețe stil pagodă
La începutul tulburilor ani 90, la periferiile orașelor au început să fie ridicate într-un ritm galopant case voluminoase supra-etajate, cu acoperișuri metalice țuguiate, împodobite cu diferite turnulețe și decorațiuni. Stilul a fost comparat cu cel al pagodelor chinezești sau chiar al bisericilor.
Așa numitele „palate țigănești” s-au remarcat imediat, prin înfățișarea lor gigantică, ce contrasta cu restul caselor din cartierele mizere ale anilor ‘90. Au fost privite cu suspiciune, mai ales în anii în care în mai multe locuri s-au petrecut loc incidente tragice între populația majoritară și romi. Era o perioadă marcată de mineriadele din Valea Jiului, numeroase conflicte interetnice între români, maghiari și romi în prim-plan.
Primele palate țigănești au apărut în Banat
Încă de la începutul anilor ‘90, presa locală din Timiș și Arad a remarcat noile cartiere de palate cu turnulețe ridicate brusc în comune din jurul Aradului, ca Păulș și Covăsânț, dar și în cartierele de la periferia Timișoarei.
„Zilele trecute, în satul Sâmbăteni, aparținând de comuna Păuliș din Arad mi-a fost dat să văd un fenomen mai puțin obișnuit: 15 poate 20 de case, în construcție, cu trei nivele fiecare și cu câte 16 - 20 de camere. Numai că la vremurile pe care le parcurgem acum acest lucru mi se părea nefiresc. Am întrebat în stânga, în dreapta, ale cui sunt. Același răspuns ale romilor! Sâmbăteni a ajuns o adevărată enclavă. De la adevăratele palate care se află în construcție, până la locurile de veci din cimitir, totul se află în locurile centrale”, informa ziarul Jurnal Arădean, în 1993.
În proximitate, alți romi avuți își clădeau clădiri somptuoase cu ajutorul unor meșteri care lucraseră la Casa Poporului.
Mulți romi au cumpărat clădiri istorice. Le-au dărâmat pentru a face loc noilor palate
După 1990, multe familii de romi au ajuns, prin diferite inginerii legislative și mită, să dețină case vechi, foarte valoroase arhitectural, din centrul Timișoarei. Unele clădiri retrocedate erau fost cumpărate de lanoile proprietari pe care îi șantajau. Pe unele le dărâmau și își clădeau noile palate.
„Aici, romii au construit peste o sută de palate. Au cumpărat casele românilor din centrul așezării, care se întinde pe o lnoile ungime de câțiva kilometri pe șoseaua Roșiori de Vede - București. Au dărâmat casele cumpărate și s-au construit castele, ca în filmele de desene animate. Românii care și-au vândut casa din centrul satului s-au așezat în marginea localității, unii chiar în foste case țigănești”, informa Realitatea Bănățeană, în 1996.
Palatele cu turnulețe au împânzit toată țara, multe fiind clădite din bani suspecți
Însă, un alt fenomen notabil lua amploare de la mijlocul anilor ‘90, când palate cu turnulețe împânzeau toată țara. De la Strehaia, Caracal, Sibiu până la Huedin sau Hunedoara, romii au transformat treptat vechile mahalale în cartiere luxoase, dominate de vile cu multe etaje și cu o arhitectură deseori kitsch. Nu de puține ori, sumele uriașe necesare caselor proveneau din surse ilicite, cu acordul tacit al forțelor de ordine, care foarte rar efectuau razii la romii suspecți.
Recordul numărului de palate l-a deținut în anii ‘90 comuna Buzescu din Teleorman, renumită pentru comunitatea tradițională a căldărarilor.
Romii ajunși în Franța au făcut averi din multe donații de la francezi
Pe de altă parte, numeroși romi au reușit să își ridice palatele somptuoase după banii obținuți în anii petrecuți în Occident. Primele valuri de migranți au plecat în vestul Europei imediat după Revoluție.
Franța a fost una dintre țările extrem de primitoare pentru familiile de romi plecate din România. Erau numiți „nomazi”, înființându-li taberele la marginea orașelor, la începutul anilor ‘90. Unii francezi se ofereau să îi ajute să construiască „bisericile” rămase nefinalizate. Erau chiar palatele din țară prezentate în poze, aflate în faza de construcție, scrie Adevărul.
Se victimizau pretinzând că au fost persecutați de comuniști
Pentru a impresiona francezii caritabili, romii se lamentau că sunt foarte discriminați în propria țară și că au fost persecutați în timpul regimului comunist.
„În România, nu puteam să-mi practic religia liber. Se dărâmau bisericile cu buldozerul. Condițiile mele de viață erau foarte precare; soțul meu era șofer de camion, iar eu lucram într-o fabrică. Aveam doar 500 de grame de carne pe lună pentru a-mi hrăni familia”, declara Stella, care locuia împreună cu familia ei lângă groapa de gunoi din orașul Nanterre.
