Hotărârea Curții Constituționale privind neconstituționalitatea reformei pensiilor magistraților riscă să afecteze relația României cu Comisia Europeană și să amâne plățile din PNRR. Bruxelles-ul cere o reformă reală, iar Guvernul trebuie acum să refacă legea în timp record.
CCR respinge reforma pensiilor speciale. Bruxelles-ul așteaptă clarificări
Decizia Curții Constituționale a României (CCR) prin care a fost declarată neconstituțională legea de reformă a pensiilor magistraților provoacă îngrijorare la nivel european. Reforma era una dintre cele mai importante condiții asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar respingerea ei pune sub semnul întrebării calendarul de plată a fondurilor europene.
Executivul de la Bruxelles solicitase încă din 2023 ca România să aplice o reformă profundă a pensiilor de serviciu, care să reducă inechitățile și să asigure sustenabilitatea sistemului.
După decizia CCR, Guvernul trebuie să revină rapid cu un nou proiect care să respecte principiile constituționale, dar și jaloanele convenite cu Comisia Europeană.
Reformă cerută în PNRR, respinsă în țară
Legea respinsă de CCR făcea parte din setul de măsuri prin care România s-a angajat să reducă cheltuielile bugetare și să reformeze sistemele speciale de pensii până la finalul anului 2025.
Comisia Europeană a insistat în mod repetat asupra reducerii diferențelor dintre pensiile speciale și cele din sistemul public, dar și asupra creșterii treptate a vârstei de pensionare în magistratură.
În raportul de monitorizare publicat în luna iulie 2025, Bruxelles-ul nota:
„România a făcut progrese limitate în reforma pensiilor de serviciu. Este nevoie de o aplicare fermă a principiului contributivității și de eliminarea privilegiilor care nu au justificare economică”.
După anunțul CCR, surse citate de Reuters au declarat că oficialii europeni „așteaptă clarificări urgente de la autoritățile române” privind pașii legislativi care vor urma.
Guvernul Bolojan, presat să refacă proiectul
Premierul Ilie Bolojan și ministrul Justiției, Radu Marinescu, au anunțat că vor respecta decizia Curții Constituționale, dar vor relua procesul de consultare pentru a propune o nouă lege.
„Indiferent de decizie, trebuie să o tratăm ca pe un punct de plecare pentru o soluție echilibrată și constituțională. Statul de drept presupune ca orice reformă să respecte limitele Constituției”, a declarat ministrul Justiției într-o intervenție la Digi24.
Surse guvernamentale au precizat pentru News.ro că Executivul va separa reforma pensiilor magistraților de cea a altor categorii profesionale pentru a evita o nouă sesizare la CCR.
Totodată, Guvernul intenționează să consulte Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și asociațiile profesionale ale judecătorilor înainte de elaborarea unui nou text legislativ.
Riscul întârzierii plăților din PNRR
România are în prezent peste 2,8 miliarde de euro în tranșe de plată aflate în așteptare din cauza neîndeplinirii unor jaloane, printre care și reforma pensiilor de serviciu.
Potrivit surselor citate de Politico Europe, Comisia Europeană ar putea amâna validarea cererii de plată până la clarificarea situației. În scenariul cel mai pesimist, fondurile destinate tranșei a patra ar putea fi întârziate până în primăvara anului 2026.
Un oficial european citat sub protecția anonimatului a explicat pentru publicația Euractiv.ro:
„Reforma pensiilor de serviciu este un angajament-cheie. Bruxelles-ul nu intervine în deciziile Curții Constituționale, dar așteaptă o soluție alternativă credibilă. România trebuie să demonstreze că are voința politică de a continua reformele asumate.”
Reacțiile Comisiei Europene
Purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru Afaceri Economice, Veerle Nuyts, a declarat pentru G4Media că executivul european monitorizează îndeaproape situația din România:
„Suntem în contact permanent cu autoritățile române pentru a evalua impactul deciziei Curții Constituționale. Așteptăm clarificări privind modul în care guvernul intenționează să asigure implementarea reformei într-un cadru constituțional.”
De asemenea, Comisia a reiterat faptul că principiile statului de drept și independenței justiției sunt esențiale pentru acordarea fondurilor din PNRR.
Reacții în plan intern: între critică și prudență
Decizia CCR a împărțit scena politică.
O parte dintre liderii coaliției consideră că trebuie evitată o confruntare publică cu instanțele și cu magistrații. Alții, în special din aripa liberală, susțin că Guvernul trebuie să aplice reformele asumate, chiar și cu riscul unei noi sesizări la Curte.
„România nu-și mai poate permite să amâne reformele structurale. Nu putem continua să plătim pensii de 20.000 de lei dintr-un buget care abia acoperă nevoile sistemului public”, a declarat un lider PNL pentru HotNews.ro.
În schimb, reprezentanți ai PSD au cerut prudență, subliniind că orice nou proiect trebuie să fie „perfect constituțional” pentru a evita un nou blocaj.
Analiștii economici: „Un test de credibilitate pentru Guvern”
Economiștii avertizează că decizia CCR reprezintă un test de credibilitate pentru Guvernul Bolojan și pentru stabilitatea fiscală a României.
„Reforma pensiilor speciale este una dintre cele mai sensibile condiții din PNRR. Dacă nu se adoptă o lege validă până la jumătatea anului viitor, există riscul ca România să piardă miliarde de euro”, a declarat analistul economic Adrian Codirlașu pentru Ziarul Financiar.
Potrivit acestuia, impactul bugetar al pensiilor speciale rămâne major, iar lipsa unei soluții legislative ar putea duce la creșterea deficitului și la tensiuni cu partenerii europeni.
Un echilibru fragil între drepturile magistraților și cerințele europene
În plan juridic, decizia CCR reafirmă statutul special al magistraților, protejați de Constituție prin garanții privind independența și stabilitatea funcției. Totuși, în plan politic și economic, România se află într-un impas între necesitatea reformei și respectarea ordinii constituționale.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a subliniat că soluția va fi una „care să împace exigențele Bruxelles-ului cu principiile Constituției”.
Guvernul intenționează să finalizeze noul proiect până la finalul lunii decembrie, pentru a evita penalități sau pierderi în alocările din PNRR.
