Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, s-a remarcat inițial ca primar al municipiului Oradea, pe care l-a transformat într-o destinație turistică de invidiat. Ascensiunea sa în prim-planul politicii mari a luat avânt odată cu degringolada din partid, provocată de dezastrul de la alegerile parlamentare din 2024. Însă, există și voci critice la adresa noului lider liberal.
Printre acestea se numără și unul dintre cei mai critici directori din mediul de afaceri privat. Cunoscut pentru intervențiile sale destul de incomode, pe temele cele mai diverse legate de mediul de afaceri autohton, Dragoș Damian, directorul Terapia Cluj, l-a luat în vizor și pe ILie Bolojan.
„Decrețel venit să pună umărul la politica mare”
În opinia reputatului executiv, România se confruntă de ani de zile cu o amenințare economică majoră – dezindustrializarea. Deși apariția lui Ilie Bolojan în avanscena politicii este privită de mulți cu speranță, Dragoș Damian are o opinie mult mai rezervată, ba chiar sarcastică. Directorul din Cluj consideră că Bolojan este unul dintre acei „Decreței" care pus osul la treabă abia acum, când situația a devenit aproape disperată.
„Ilie Bolojan, întotdeauna o plăcere să văd un Decrețel (n.r. - născut ca urmare a decretului dat de Nicolae Ceaușescu în anii 60-70, care interzicea avorturile) care vine în momente fierbinți să pună umărul la politica mare de la București”, a scris Dragoș Damian. Acesta face o paralelă între Bolojan și alți Decreței faimoși precum Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Hunor Kelemen.
„Încă suntem în stare de șoc”
Totuși, Damian remarcă și o realitate tristă: multă vreme, această generație a Decrețeilor s-a ferit să preia conducerea țării, deși mulți dintre ei au calitățile și experiența necesare. „Se culpabilizau pentru că au trăit jumătate de viață în hulita 'Epoca de Aur' a Ceaușeștilor”, mai observă directorul Terapia Cluj.
Dragoș Damian observă și faptul că Ilie Bolojan vine la București într-un moment critic, când decizia de anulare a turului I al alegerilor prezidențiale a împărțit România în două, mulți vorbind de o lovitură de stat. „S-a terminat foarte complicat, s-au întâmplat într-o lună lucruri de neimaginat. Încă suntem în stare de șoc, bulversați, stresați, îngrijorați de viitorul copiilor și nepoților noștri”.
Dezindustrializarea, „cel mai mare rău" pentru România
Însă ce este cu adevărat grav pare să nu fie privit cu suficientă îngrijorare, mai remarcă managerul, și anume un fenomen "infiltrat de ani de zile" – dezindustrializarea. Fabricile de prelucrare se închid una câte una, marile capitaluri industriale ocolesc România. La rândul lor, antreprenorii români din sectorul de producție vor să își vândă afacerile și să își părăsească domeniul de activitate.
„Dezindustrializarea este cel mai mare rău. Se fabrică din ce în ce mai puțin în România, iar industriei noastre de prelucrare îi lipsește competitivitatea”, conchide directorul din Cluj în comentariul său.
