Economistul Radu Georgescu atrage atenția asupra dezechilibrelor majore din economia României și avertizează că situația actuală seamănă cu cea a Greciei din perioada 2009–2013.
Într-o analiză publicată recent, fostul director al BNR susține că politicile aplicate de clasa politică în ultimii zece ani au dus la un deficit bugetar record, la datorii în creștere și la riscul unei crize economice severe.
Strategia ultimului deceniu și efectele sale
„În ultimii 10 ani politicienii au avut o singură strategie economică. Să crească numărul de bugetari și salariile lor. În acest fel au crescut consumul. Din această cauză datoria României a crescut accelerat”, afirmă Radu Georgescu.
Economistul arată că, deși această metodă a adus pe termen scurt perioade de creștere economică, experiențele internaționale arată că rezultatele finale au fost negative. „Statistic, toate țările care au aplicat această strategie au avut o perioadă de creștere economică. Tot, statistic, pentru aceste țări s-a terminat prost.”
România, lider negativ în Uniunea Europeană
Conform datelor prezentate de Georgescu, România are în prezent cele mai ridicate dezechilibre din Uniunea Europeană. „În urma acestei strategii economice din ultimii ani, România are cel mai mare deficit bugetar din Europa. Plătește cele mai mari dobânzi la credite. Are cel mai mare deficit comercial din Europa. Și cel mai mare deficit de cont curent din Europa.”
El atrage atenția că o astfel de situație, istoric, a fost corectată doar prin măsuri dure. „Statistic, situația economică s-a rezolvat doar cu barda. Partidele politice nu pot rezolva problema creată tot de ele. Este nevoie să intervină creditorii cu barda.”
Nevoia reducerii deficitului
România este obligată să reducă deficitul bugetar de la aproape 10% din PIB la 3% din PIB. Acest lucru ar însemna, potrivit economistului, o retragere anuală de aproximativ 100 de miliarde de lei din economie. „România trebuie să reducă deficitul bugetar de la aproape 10% din PIB la 3% PIB. Asta înseamnă că vor dispărea din economie aproximativ 100 miliarde lei anual.”
Paralele cu Grecia
Georgescu compară situația României cu cea a Greciei din perioada crizei financiare. „România are o situație asemănătoare cu cea a Greciei din 2009-2013. Grecia a pornit și ea de la un deficit de 10% din PIB. În Grecia barda a venit în 2009. În următorii 5 ani, economia Greciei a scăzut cu 25%. Nici acum, după 16 ani, economia Greciei nu a revenit la nivelul din 2009.”
Efectul de domino asupra populației
Reducerea deficitului bugetar ar urma să afecteze în primul rând consumul, susține economistul. „În România, scăderea deficitului cu 7% va avea un efect multiplicator de domino. Adică prima dată oamenii nu vor mai cumpăra bunuri mai scumpe: apartamente, mașini, electronice. Oamenii afectați vor cumpăra mai puține haine etc. Efectul de domino ne va impacta pe toți.”
Povara dobânzilor
Un alt punct critic este costul ridicat al finanțării datoriei publice. „Politicienii spun că Bau-Baul este categoria Junk. Dar nu este așa. Azi, 22 septembrie, cotația dobânzii la titlurile de stat ale României pe 10 ani este de 7,35%. Tot azi, cotația pentru titlurile de stat emise de Albania este de 3,5%. Albania este în Junk. Bau-Baul este ca România nu va mai putea să-și plătească nici măcar dobânzile.”
Datele prezentate de Georgescu arată că România alocă deja o parte importantă din PIB pentru plata dobânzilor. „Datoria României este de 60% din PIB. Plătind o dobândă de 7,35% înseamnă că în curând cheltuiala cu dobânda va fi 4,5% din PIB. Mult peste cheltuiala cu tot sistemul de educație din România, care este 3,5% din PIB. Mai mare și decât investițiile din România. Cheltuielile de capital din România în 2024 au fost de 3,8% din PIB.”
Măsurile luate și incertitudinile viitoare
Georgescu subliniază că, deși au fost adoptate măsuri fiscale, impactul acestora nu reușește să reducă deficitul la nivelurile necesare. „Anul trecut politicienii au luat niște măsuri mai ușor de digerat de populație: impozit pe venit pentru IT-ști, construcții, agricultură, creșterea salariului minim, creșterea impozitului pe dividende. Anul acesta au luat niște măsuri mai dure: creșterea TVA-ului.”
Cu toate acestea, deficitul bugetar rămâne la un nivel foarte ridicat. „Anul acesta România va avea tot un deficit bugetar uriaș, în jur de 9% din PIB. Asta înseamnă că la anul cheltuielile cu dobânzile vor crește cu 13-17 miliarde lei. O valoare mult mai mare decât toate cele 3 pachete votate de Guvern în acest an. Probabil la anul va veni barda în România.”
Întrebarea deschisă
În finalul analizei sale, Radu Georgescu ridică o întrebare care reflectă incertitudinea economică a momentului: „Întrebarea este cât va scădea economia României în următorii ani?”
