Au apărut două noi tendințe îngrijorătoare pe piața muncii: demisia tăcută sau demisia din răzbunare. Ambele sunt un real coșmar pentru angajatori. În primul caz, lucrătorul se detașează până când anunță, brusc, că nu vrea să mai vină la job. În cel de-al doilea caz, plecarea este o lovitură finală.
Când angajatorul are mai mare nevoie de ei, angajații anunță departamentul de resurse umane că demisionează. În multe situații, nu doar că pleacă, ci nu vor să mai stea, sub nicio formă, în preaviz, chiar dacă au contract de muncă. Este o situație extrem de greu de gestionat.
„Spre deosebire de conceptul de quiet quitting, unde angajații se deconectează emoțional și reduc efortul depus la locul de muncă fără a demisiona efectiv, demisia din răzbunare implică o acțiune deliberată și vizibilă. Angajații nemulțumiți decid să demisioneze în momente critice—precum înaintea unui proiect important sau a unui termen limită esențial—cu scopul de a cauza disfuncționalități și de a transmite un mesaj puternic conducerii”, explică Sorin Faur, fondator Academia de HR, pentru DigiEconomic.
De ce au ajuns românii să-și dea demisia din răzbunare. Specialiștii în resurse umane trag un semnal de alarmă
După ani buni de tăcere, angajații din mediul privat și cei de la stat au ajuns să nu mai accepte abuzurile. Sunt munciți peste limite, fără plata orelor suplimentare, fac munca a doi oameni, ajung să fie epuizați fizic și psihic. Când nu există înțelegere, apelează la demisia din răzbunare. Aleg o dată în care să fie siguri că vor încurca orice plan.
„Deși fenomenul este întâlnit în principal în țările occidentale, în mod clar se vede și în România. Piața muncii locală se confruntă cu provocări similare, și suntem de mai mulți ani conectați la fluxul global. Pe măsură ce angajații devin mai conștienți de drepturile lor și de importanța unui mediu de lucru sănătos, astfel de forme de protest vor căpăta amploare și intensitate.
Momentan, vorbim de forme incipiente în ceea ce privește demisia din răzbunare în România, nu este un fenomen de masă. Printre altele, în România este criză, contextul geopolitic nu este tocmai favorabil, oamenii preferă să nu riște într-o lume care deja este riscantă. Demisia din răzbunare are totuși un cost și pentru angajat”, spune specialistul, pentru sursa citată anterior.
