Riscurile psihosociale de la locul de muncă – precum presiunea excesivă, orele prelungite, hărțuirea morală sau nesiguranța profesională – generează costuri uriașe pentru economiile europene. Potrivit unui studiu internațional comandat de Institutul Sindical European și citat de „Les Echos”, depresia asociată acestor factori ajunge să coste între 45 și 103 miliarde de euro anual, la nivelul Uniunii Europene și Regatului Unit.
Studiul, realizat de o echipă condusă de economistul Hélène Sultan-Taïeb și epidemiologul Isabelle Niedhammer, este primul care evaluează la scară europeană impactul financiar și social al problemelor de sănătate mintală legate de muncă. Analiza include date din toate cele 27 de state membre, dar și din Marea Britanie.
Cinci factori de risc și un impact masiv, dar invizibil
Cercetătorii s-au concentrat pe cinci factori principali de risc psihosocial (PSR): presiunea la locul de muncă, orele prelungite, dezechilibrul dintre efort și recompensă, insecuritatea locului de muncă și hărțuirea. Deși aceste riscuri sunt frecvent întâlnite, depresiile cauzate de ele sunt rareori recunoscute ca boli profesionale, ceea ce le face aproape invizibile în statistici oficiale și le subestimează gravitatea.
În 2015, aproape 5.000 de decese în UE au fost asociate direct cu depresia generată de condițiile de muncă. În special bărbații sunt afectați, având o rată mai mare a sinuciderilor în acest context.
Companiile plătesc prețul: absenteism și eficiență redusă
Dincolo de costurile suportate de sistemele de sănătate și de anii de viață pierduți, studiul scoate la iveală faptul că peste 80% din impactul financiar al depresiei profesionale cade direct pe umerii angajatorilor. Aproximativ 53% din costuri provin din absenteism – lipsa angajaților din cauza problemelor de sănătate mintală –, iar 34% din prezenteism – situațiile în care angajații vin la muncă, dar performează sub nivelul obișnuit din cauza stării psihice.
Franța înregistrează cel mai mare cost anual raportat la 100.000 de angajați, în special din cauza unei presiuni ridicate la locul de muncă, a dezechilibrului dintre efort și recompensă și a cazurilor frecvente de hărțuire. Totuși, alte țări europene, inclusiv din estul și sudul continentului, nu sunt mai puțin afectate.
În ceea ce privește bolile cardiovasculare atribuite muncii – infarcturi, accidente vasculare cerebrale –, studiul arată că țările din Europa Centrală și de Est sunt cele mai vulnerabile. Bulgaria, Ungaria, Letonia, Grecia și România figurează în topul țărilor cu incidență ridicată. Costul asociat acestor afecțiuni este estimat la 12-14 miliarde de euro anual în întreaga Europă.
