Arheologii Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia au descoperit o suprafață de jumătate de hectar din vechiul oraș roman Colonia Aurelia Apulensis. Vestigiile se află într-o stare de conservare excepțională și, potrivit arheologului Radu Ota, au potențial real de a intra în patrimoniul UNESCO.
Cel mai important oraș roman din Dacia reapare după aproape două milenii
Unul dintre cele mai semnificative situri arheologice descoperite în ultimii ani în România a fost identificat la Alba Iulia, în urma unor săpături preventive realizate după anunțul municipalității privind amenajarea unei autobaze pentru autobuze electrice. Echipa Muzeului Național al Unirii a scos la lumină vestigiile Colonia Aurelia Apulensis, oraș roman prestigios din provincia Dacia, cunoscut în antichitate drept Chrysopolis – „Orașul de Aur”.
Așezarea romană era renumită pentru bogăția rezultată din apropierea zonei aurifere din Munții Apuseni și pentru dezvoltarea urbană avansată, detalii care au contribuit la acordarea statutului de colonie.
Arheologul Radu Ota, coordonatorul cercetărilor din 2025, a explicat pentru Antena3.ro amploarea și importanța descoperirii. Conform acestuia, zona investigată este cea mai mare suprafață urbană romană cercetată într-o singură intervenție arheologică preventivă în România.
„Este vorba despre jumătate de hectar, unde au apărut vestigii dintr-un cartier roman care aparține orașului Colonia Aurelia Apulensis”, a precizat arheologul.
O descoperire cu potențial UNESCO
Starea foarte bună de conservare a complexului arheologic îi determină pe specialiști să vorbească despre un potențial de clasare în patrimoniul UNESCO. Arheologul Radu Ota a explicat că acest sit se distinge nu doar prin dimensiuni, ci și prin calitatea vestigiilor.
„Este cel mai bogat oraș roman din Dacia și este foarte importantă această descoperire și pentru faptul că aceste vestigii se păstrează bine spre foarte bine și au potențial de accedere în patrimoniul universal UNESCO fără probleme. Ar fi cea mai mare suprafață cu vestigii care ar putea fi conservată in situ pentru vizitare. Este o ocazie unică de a conserva in situ pentru vizitare o suprafață mare dintr-un oraș roman din Dacia”, a declarat Radu Ota.
Acesta a comparat situația de la Apulum cu situl celebru de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, dar a subliniat că săpăturile acolo au avut loc în urmă cu mai bine de un secol. În schimb, descoperirea de la Alba Iulia oferă date arheologice moderne și o imagine completă asupra unui cartier urban roman, cercetat în condiții contemporane.
Complex urban roman dezvelit integral pe o suprafață impresionantă
Săpăturile efectuate au dezvelit ruinele unui cartier roman format din clădiri, instalații, zone domestice și spații publice. Cercetările au relevat structuri solide, bine conservate, ceea ce indică faptul că zona nu a fost afectată major de activități ulterioare.
Suprafața de jumătate de hectar, cercetată integral, reprezintă o raritate în arheologia urbană romană din România. Vestigiile oferă o imagine coerentă a vieții urbane din Chrysopolis și permit o reconstituire mult mai exactă a orașului roman, comparativ cu descoperirile fragmentare din trecut.
Potrivit arheologilor, aici se afla unul dintre cartierele importante ale orașului, legat direct de zona administrativă, în imediata apropiere a palatului guvernatorului provinciei Dacia. Conform istoricului Radu Ota, complexul guvernatorului se întindea pe cinci sau șase hectare, fiind unul dintre cele mai mari din Europa romană de est.
Descoperiri epigrafice excepționale: altarele votive aproape intacte
Pe lângă ruinele arhitecturale, săpăturile au scos la lumină și obiecte arheologice de o valoare istorică ridicată. Două altare votive, păstrate aproape intacte, au atras atenția specialiștilor.
Primul dintre ele conține o inscripție extrem de rară, dedicată lui Jupiter. Textul apare integral, fără abrevierile care domină epigrafia romană.
„Pe o inscripție apare ‘Iuppiter Optimus Maximus’, fără abrevieri, adică lui Jupiter, ‘cel mai Bun și cel mai Mare’. Este unica inscripție despre acest zeu care în titulatura sa este redată integral fără abrevieri. De obicei apare IOM, deci abreviat”, a explicat Radu Ota.
Cea de-a doua inscripție este și mai valoroasă, fiind formată din nouă rânduri, fapt foarte rar în epigrafia descoperită până acum în Dacia romană.
„Este dedicat zeităților nemuritoare. Este vorba despre un subofițer al Legiunii a V-a Macedonica, Aurelius Acvilinus, care avea funcția de speculator în această legiune romană”, a precizat arheologul.
Speculatorii din armata romană aveau atribuții speciale, fiind responsabili atât de misiuni de culegere a informațiilor, cât și de protecția ofițerilor de rang înalt. Altarul indică faptul că Aurelius Acvilinus fusese detașat la Apulum, în stafful guvernatorului provinciei. Acest lucru confirmă rolul strategic al orașului și importanța centrului administrativ care ocupa o suprafață impresionantă.
Un reper nou pentru cercetarea istoriei romane din Transilvania
În urma acestei descoperiri, Alba Iulia ar putea deveni unul dintre cele mai importante puncte arheologice din Europa Centrală, dedicate epocii romane. Specialiștii consideră că, în cazul în care zona va fi conservată in situ și introdusă în circuitul turistic, orașul ar putea deveni un reper al istoriei Daciei Romane, comparabil cu siturile majore din vestul Europei.
În plus, descoperirea contribuie la înțelegerea profundă a identității culturale și istorice a regiunii. Obiectele găsite, precum altarele votive, oferă informații despre viața militară, religioasă și administrativă din Dacia romană.
