Arheologii au descoperit peste 40 de monede și podoabe antice la Histria, într-o locuință romană incendiată. Obiectele vor fi restaurate și incluse în categoria Tezaur a patrimoniului cultural național.
O descoperire de excepție la Histria
O echipă de arheologi a făcut o descoperire impresionantă la situl arheologic Histria, unde au fost găsite peste 40 de monede și podoabe antice din metale prețioase, anunță Muzeul Național de Istorie a României (MNIR).
Artefactele provin dintr-o locuință romană distrusă de un incendiu în perioada secolului II – mijlocul secolului III d.Hr. Analiza preliminară arată că obiectele de valoare erau păstrate într-o casetă din lemn, care s-a contopit parțial în urma incendiului, notează EvZ.ro.
O casă din perioada romană, aparținând unei familii importante
Specialiștii cred că locuința în care au fost găsite artefactele aparținea unei familii înstărite. Casa era pavată cu calcar și avea pereți cu tencuială pictată, indicând un standard de viață ridicat.
„Aceasta era dotată cu pavaje din calcar și pereți cu tencuială pictată, iar descoperirile contribuie semnificativ la reconstituirea vieții cetății Histria în perioada Principatului”, se arată în comunicatul MNIR.
Monedele și podoabele, incluse în categoria Tezaur
Artefactele descoperite au fost transportate la laboratorul de restaurare al MNIR, unde vor fi investigate, restaurate și conservate. După finalizarea procesului, acestea vor fi incluse în colecțiile Muzeului Național și vor putea fi expuse publicului.
Analizele preliminare indică faptul că monedele și podoabele vor fi clasificate în categoria Tezaur a patrimoniului cultural național, datorită vechimii și valorii istorice.
Histria, un sit arheologic unic
Situl arheologic Histria, situat pe malul Mării Negre, reprezintă unul dintre cele mai importante centre ale civilizației greco-romane din Dobrogea. Fondată în secolul VII î.Hr. de coloniști greci din Milet, cetatea a fost un punct strategic și economic major al regiunii.
Cercetările arheologice la Histria au început în 1914 și continuă fără întrerupere. Investigațiile sunt coordonate de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, în colaborare cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, MNIR, Universitatea din București și Universitatea „Ovidius” Constanța.
Săpături sistematice și descoperiri notabile
Din anul 2000, MNIR desfășoară săpături proprii la Histria, coordonate de cercetători precum Adela Bâltâc, Paul Damian, Virgil Apostol și Eugen Paraschiv-Grigore. Obiectivul principal este studierea epocii romane timpurii și înțelegerea evoluției urbanistice a cetății.
În ultimele campanii arheologice au fost identificate:
noi porțiuni de străzi necunoscute anterior;
trei edificii masive, cu funcții administrative și comerciale;
canale pentru apă menajeră și conducte pentru apă potabilă;
o fântână antică și un cuptor pentru ceramică.
Aceste descoperiri oferă o imagine detaliată asupra organizării urbane și a stilului de viață al locuitorilor din Histria.
Comorile ascunse în pământ
Pe lângă monede și podoabe, arheologii au recuperat numeroase artefacte din epoci diferite:
vase de provizii și amfore folosite în comerțul cu vin și ulei;
vase de lux și obiecte de uz comun;
piese din bronz, fier, sticlă și os;
fragmente arhitecturale și inscripții ce atestă viața socială și religioasă din cetate.
Aceste obiecte completează puzzle-ul istoric al Histriei și arată importanța sa ca punct comercial și cultural în perioada romană.
Un viitor muzeu pentru descoperirile de la Histria
Specialiștii MNIR pregătesc un proiect expozițional dedicat tezaurelor descoperite la Histria. Obiectivul este de a aduce publicului larg o perspectivă clară asupra vieții cotidiene din cetate și asupra importanței sale istorice.
O parte dintre artefacte urmează să fie prezentate în expoziții permanente la Muzeul Național de Istorie a României, dar și în muzee locale din Dobrogea, pentru a valorifica turistic descoperirile.
