Arheologii au descoperit în sudul Turciei cinci pâini bizantine vechi de aproape 1.300 de ani, remarcabil de bine conservate. Una dintre ele poartă chipul lui Iisus Hristos și o inscripție în limba greacă. Cercetătorii cred că aceste pâini au fost folosite în ritualuri creștine timpurii, cel mai probabil ca pâine de împărtășanie.
O relicvă vie din epoca Bizanțului
O echipă de arheologi turci a făcut una dintre cele mai spectaculoase descoperiri ale ultimilor ani: cinci pâini bizantine aproape intacte, vechi de circa 1.300 de ani, găsite în sudul Turciei, pe teritoriul fostei așezări grecești Eirenopolis.
Una dintre aceste pâini a atras imediat atenția cercetătorilor: pe suprafața sa se disting clar chipul lui Iisus Hristos și o inscripție în limba greacă, tradusă drept „Cu recunoștință către Iisus cel Binecuvântat”.
Descoperirea a fost făcută în situl arheologic din Topraktepe, districtul Ermenek, provincia Karaman, o regiune bogată în vestigii bizantine.
Potrivit publicației The Jerusalem Post, pâinile au fost găsite carbonizate, dar în stare excepțională de conservare, datorită unor condiții de mediu rare, care au împiedicat distrugerea lor de-a lungul secolelor.
Pâinea cu chipul lui Hristos, simbol al credinței creștine timpurii
Pentru arheologi, aceste pâini reprezintă mai mult decât simple artefacte alimentare. Ele oferă o fereastră directă către viața spirituală a comunităților bizantine din Anatolia secolelor VII–VIII.
„Aceste pâini vechi de 1.300 de ani aruncă o nouă lumină asupra unui capitol fascinant al vieții bizantine timpurii”, a declarat un membru al echipei de cercetare, citat de The Jerusalem Post.
„Ele dovedesc că evlavia se extindea dincolo de rugăciuni și ceremonii, materializându-se în obiecte care aveau o semnificație spirituală pentru cea mai fundamentală nevoie a umanității: pâinea.”
Specialiștii sunt de părere că pâinile descoperite ar fi fost folosite în ritualuri euharistice, ca pâine de împărtășanie, având un rol sacru în cadrul liturghiilor creștine timpurii.
Simbolurile credinței: cruci, inscripții și prosforon
Patru dintre pâinile descoperite poartă amprente clare de cruci, semn distinctiv al pâinii euharistice ortodoxe, numită în limba greacă prosforon (προσφορά).
În tradiția bizantină, această pâine dospită era pregătită special pentru Sfânta Liturghie, fiind ștanțată cu simboluri sacre înainte de a fi oferită ca dar spiritual.
„Inscripțiile și simbolurile religioase gravate pe aceste pâini confirmă legătura directă dintre hrană și cultul creștin”, au explicat cercetătorii turci.
Aceștia consideră că pâinea cu chipul lui Hristos era, cel mai probabil, o ofrandă liturgică, menită să fie împărțită în cadrul slujbelor de comuniune.
Eirenopolis, fereastră către Anatolia creștină
Situl Eirenopolis (numit în antichitate Orașul Păcii) se află într-o zonă montană izolată, dar bogată în ruine bizantine: biserici, mănăstiri, cisterne și locuințe săpate în stâncă.
Regiunea a fost, timp de secole, un important centru al creștinismului timpuriu din Anatolia, aflat sub influența culturii grecești.
Pâinile au fost descoperite în apropierea unei biserici bizantine parțial conservate, fapt ce întărește ipoteza utilizării lor religioase.
Arheologii au mai identificat fragmente de ceramică, obiecte de cult, amfore și monede, care ajută la datarea precisă a complexului între secolele VII–VIII d.Hr.
Conservare excepțională: un miracol al timpului
Specialiștii în arheologie alimentară au subliniat starea uimitoare de conservare a pâinilor.
Deși carbonizate, structura și detaliile de suprafață s-au păstrat aproape intacte — inclusiv relieful feței lui Hristos și contururile crucilor.
„Este un caz rarisim. Condițiile de umiditate și temperatură din solul Anatoliei au acționat ca un conservant natural, împiedicând descompunerea materiei organice”, a explicat unul dintre experți.
Această descoperire oferă nu doar o perspectivă asupra ritualurilor religioase, ci și informații despre ingredientele și metodele de preparare a pâinii în Bizanțul timpuriu.
Semnificația culturală: credință întrupată în hrană
Pentru istoricii religiilor, aceste pâini reprezintă o punte între sacru și cotidian.
Într-o epocă în care scrisul era rar, simbolurile gravate pe pâine erau un limbaj universal al credinței.
Inscripția „Cu recunoștință către Iisus cel Binecuvântat” sugerează o practică de mulțumire și ofrandă, în care pâinea nu era doar hrană, ci act de comuniune spirituală.
Cercetătorii consideră că astfel de descoperiri ajută la reconstruirea identității creștine din Anatolia și demonstrează că simbolurile credinței erau integrate profund în viața de zi cu zi — de la slujbe până la masa de familie.
O fereastră către spiritualitatea bizantină
Echipa de cercetare a concluzionat că pâinile de la Topraktepe sunt „o fereastră unică asupra cultului creștin primitiv” și una dintre cele mai valoroase descoperiri alimentare din lumea bizantină.
„Supraviețuirea pâinii euharistice din secolele al VII-lea și al VIII-lea este extrem de rară”, se arată în raportul echipei.
„Ele sunt o mărturie tangibilă a unei credințe care s-a transmis nu doar prin cuvinte, ci prin gesturi și simboluri materiale.”
