Potrivit conducerii Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, vestigiile descoperite de arheologi datează din neolitic, epoca bronzului şi perioada culturii Gava. Săpăturile au fost efectuate în cadrul unui proiect de cercetare arheologică preventivă. Zona vizată este o stradă din orașul Sfântu Gheorghe, unde s-au construit în ultimii ani mai multe locuințe.
„Pe teritoriul municipiului Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, au fost descoperite vestigii arheologice care atestă locuiri umane datate încă din cele mai vechi timpuri. Au fost descoperite importante materiale arheologice preistorice care datează din epoca pietrei, epoca cuprului, epoca bronzului, epoca fierului, perioada migraţiilor şi perioada medievală. Pe suprafaţa sitului „Aşezarea hallstattiană de la Sfântu Gheorghe - Arcuş” s-au efectuat de-a lungul timpului mai multe cercetări arheologice, atât săpături preventive, cât şi studii de diagnostic intruziv. Situl „Aşezarea hallstattiană de la Sfântu Gheorghe - Arcuş”, prescurtat Hosszu, a fost descoperit în anul 1996 în urma unei periegheze (formă de prospecţie a suprafeţei solului în scopul detectării urmelor de locuire umană - n.r) efectuate de dr. Valerii Kavruk în anul 1996”, se arată în comunicatul de presă al Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe.
(VEZI ȘI: Palatul misterios din București, scos la vânzare. Este o adevărată bijuterie arhitecturală realizată la comanda lui Dimitrie Bălescu)
Descoperirea arheologilor este unică
Potrivit specialiștilor, situl acoperă o suprafață de aproximativ 50 de hectare, cuprinsă între râul Olt, pârâul Arcuş şi prima terasă de la marginea dealurilor Arcuşului. În urma săpăturilor efectuate de arheologi în ultima perioadă au fost descoperite o vatră de foc cu diametrul de un metru, fragmente de vase întregibile de diferite dimensiuni, obiecte din lut ars, os, piatră şi oase de animale.
„Pe baza materialului arheologic, reprezentat mai ales din ceramică, aceasta aparţine perioadei bronzului târziu, cultura Gava, datată cronologic între 1200-850 î. Chr. Dintre piesele deosebite descoperite cu ocazia acestei săpături arheologice, remarcăm o figurină avimorfă (reprezentare de pasăre) modelată din lut ars şi un fragment dintr-un obiect monumental, realizat tot din lut ars, de formă trunchipiramidală, decorat pe o suprafaţă cu mai multe cercuri concentrice (două aşezate simetric în partea superioară şi 3 în partea inferioară), păstrat aproape integral”, se arată în comunicatul muzeului.
Reprezentanţii muzeului au explicat că până în anul 2023, în această zonă a orașului Sfântu Gheorghe s-au construit foarte multe locuinţe, care au afectat parțial acest sit.
(NU RATA: Casa din București folosită ca Templu Masonic. Secretul clădirii unice de pe Strada Armenească din Capitală)
