Un vast deșert de nisip nou se formează la mai puţin de 200 de kilometri de frontiera cu România. Deșertul prinde viață chiar în inima Europei, în special în regiunea Homokhátság din Ungaria de centru-sud. Este o zonă de 10.000 km pătrați situată între râurile Dunăre și Tisa.
Regiunea poartă de secole supranumele Creasta de Nisip, întrucât a rezultat din depuneri succesive de aluviuni ale râului Tisa şi Dunării, datorită altitudinii joase a câmpiei inundabile de aici.
Peste 600.000 de vieţi sunt în pericol
Partea aceasta a Ungariei este locuită de peste 620.000 de oameni, însumând aproximativ 6,6% din populația maghiară. Regiunea a fost declarată semideșert, de către Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a Națiunilor Unite, încă din anul 2020.
Dacă guvernul de la Budapesta și autoritățile de gestionare a apei nu iau măsuri urgente, experții avertizează că zona ar putea deveni foarte curând un deșert în toată regula, conform dailynewshungary.com, citată de Newsweek.ro
Serviciul de știri maghiar Telex.hu a rezumat concluziile din 3 prezentări de specialitate recente. Din punct de vedere istoric, regiunea Creasta de Nisip (foto) a servit ca zonă agricolă fertilă timp de secole. Însă, în timp, peisajul s-a schimbat dramatic. Declarația FAO a ONU din 2020 a fost un avertisment sever că regiunea se afla deja în pragul deșertificării. Eforturile de salvare a zonei sunt îngreunate de imprevizibilitatea schimbărilor climatice.
Măsurile vor avea efect în zeci de ani
Experții sunt de acord că restabilirea echilibrului hidric al regiunii va dura zeci de ani. Cel puțin tot atât cât a fost nevoie pentru a se crea criza actuală, estimată la 40 de ani. O acțiune imediată și coordonată devine obligatorie. Reglementarea regimului folosirii apei în regiune a început acum 150 de ani, cu scopul de a crea teren arabil pentru populația în creștere.
Însă, sistemele fluviale de astăzi au fost modificate atât de drastic, încât apa curge prin regiune rapid, fără a apuca să ude destul solul arid. Verile, cea mai mare parte din precipitații se evaporă din cauza temperaturilor ridicate.
Mai mult, modelele de precipitații din ultimii 5 ani s-au schimbat semnificativ, comparativ cu ultimele 3 decenii. Una dintre problemele majore este lipsa de umiditate a solului, accelerată de precipitațiile minime din timpul iernii. Unii experți pledează chiar pentru captarea râului Tisa. Ori pentru introducerea unor scheme de reținere a apei pe scară largă și reîncărcarea rezervelor de apă subterană. În plus, se recomandă o trecere către practici agricole durabile, specifice regiunii.
Peste un milion de fântâni pe Creasta de Nisip
Un alt aspect cheie este frecvența tot mai mare a anilor de secetă, ajungându-se adesea la ani în șir, care nu permit solului să se recupereze. În prezent, există peste un milion de fântâni pe Creasta de Nisip, multe cu adâncimi de 6 metri sau peste, menite să acceseze apele subterane și epuizând semnificativ puținele rezerve de apă disponibile.
Potrivit Telex, o inițiativă guvernamentală este acum în derulare și vizează redirecționarea apei. În cadrul acestui program de anvergură, un număr de 514 baraje au fost închise, în efortul concentrat al autorităților din țara vecină de a reține apa.
