Potrivit adeverinţei date de CNSAS, Ţiriac ar fi fost recrutat de Securitate în 11 iulie 1963 pentru încadrarea informativă a unor sportivi şi delegaţi străini ce vin în R.P.R. pe linia sportivă şi sunt suspecţi, scrie Adevărul.
Având numele conspirativ de „Titi Ionescu”, actualul miliardar ar fi dat detalii din discuțiile pe care le purta cu colegii sud-africani, tenismanii Abe Segal şi Gordon Forbes, veniţi, în vara anului 1963, în România pentru Cupa Davis.
„M-au rugat să-i conduc în strada Agricultori, la tovarăşa M.O. căreia aveau să-i înmâneze un pachet din partea unchiului ei (după cum am aflat), jucătorul de tenis C, care este stabilit în străinătate. Întrucât acele persoane nu se puteau înţelege, am fost nevoit să fac pe translatorul”.
Țiriac a dat o notă informativă și despre fiii Prinţului Sturdza, actualmente consul onorific al României la Zurich.
„Tot în această deplasare, am întâlnit pe fiii prinţului S., care au participat la aceste turnee de tenis. Am jucat împreună cu ei tenis. Au abordat în discuţii orice problemă privind sportul sau discuţii amicale şi s-au arătat foarte dornici de a vizita ţara”, a consemnat Ion Țiriac, în anul 1963.
În cele din urmă, cel mai bogat român a fost îndepărtat în anul 1966, fiindcă „a dat dovadă de rea-voință”.
„De fiecare dată a furnizat materiale fără importanţă, deşi avea posibilităţi (...). Dat fiind faptul că agentul «Titi Ionescu» în colaborarea sa cu organele noastre a dat dovadă de rea-voinţă (...) propunem abandonarea agentului «Titi Ionescu» şi predarea dosarului personal la Serviciul C", nota ofiţerul care îl recrutase pe Ţiriac.
În 2010, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a decis că Ion Ţiriac a semnat un angajament cu Securitatea Statului, dar nu a făcut poliţie politică.
Vezi și Alarmă medicală! Cei născuți înainte de anii 1990 trebuie să-și facă urgent anumite analize
Lovitură de teatru în cazul Berbeceanu! Ce a hotărât Tribunalul Hunedoara
