Prețul aurului a traversat una dintre cele mai volatile perioade din ultimii ani, pe fondul tensiunilor geopolitice, al incertitudinilor privind politica monetară a Statelor Unite și al nivelului ridicat al datoriei publice globale. Economistul Adrian Negrescu a analizat aceste evoluții și a explicat de ce oscilațiile recente pot reprezenta un semnal de alarmă pentru economia globală.
La sfârșitul lunii ianuarie, aurul a atins un maxim istoric de aproximativ 5.500 de dolari pe uncie. Pe 29 ianuarie, cotația a ajuns la 5.586,20 de dolari. O zi mai târziu, pe 30 ianuarie, piața a consemnat una dintre cele mai mari scăderi zilnice din istorie, cu o prăbușire de aproape 10%. Pe 4 februarie, prețul era de 4.844 de dolari, cu 2,1% sub închiderea anterioară, iar deschiderea din acea zi era cu 13,3% sub maximul atins la final de ianuarie.
Această succesiune rapidă de creșteri și corecții a fost interpretată de mulți analiști drept un semn al unei piețe tensionate, în care investitorii migrează masiv către active de refugiu, dar reacționează impulsiv la orice schimbare de context.
Schimbarea conducerii Fed influențează percepția asupra dolarului și aurului
Unul dintre factorii centrali ai acestei volatilități îl reprezintă schimbarea conducerii Rezervei Federale a SUA. Donald Trump l-a nominalizat pe Kevin Warsh pentru poziția de guvernator al Fed, în locul lui Jerome Powell. Warsh a fost membru al Consiliului Rezervei Federale începând din 2006, fiind numit în funcție de fostul președinte George W. Bush.
Numirea lui Kevin Warsh urmează să fie aprobată de Congresul SUA, dominat de republicani. Contextul politic tensionat și declarațiile lui Donald Trump privind independența Fed au amplificat incertitudinea în piețe.
Adrian Negrescu a explicat că dinamica aurului reflectă această perioadă de instabilitate: „Navigăm, din punct de vedere politic și economic, în niște ape foarte tulburi în momentul de față, iar dinamica prețului aurului reflectă acest lucru. Uitați-vă cât de mult s-au schimbat cotațiile aurului în câteva zile: de la prăbușirea pieței care a șters trilioane de dolari din capital într-o singură zi, am revenit la o creștere din nou semnificativă, ceea ce arată cât de mare este îngrijorarea în piețe, mai ales în contextul schimbării guvernatorului Fed.”
Economistul a arătat că percepția asupra aurului rămâne pozitivă în rândul marilor bănci de investiții: „Cu toate acestea, mă uitam la ce spun Goldman Sachs sau J.P. Morgan, iar ei consideră că, în ciuda semnalelor negative care vin din Statele Unite, mai ales în perspectiva nominalizării lui Kevin Warsh la șefia Rezervei Federale, percepția legată de aur rămâne una pozitivă. Ei spun că acesta este un activ de rezervă care probabil își va menține pragul de 6.000 de dolari pe uncie, pe care îl va atinge iarăși până la finalul lui 2026.”
În opinia sa, direcția pieței va depinde de primele decizii ale noului guvernator al Fed: „Deci totul va depinde de primele mișcări ale lui Kevin Warsh, după ce va fi confirmat la Fed”, a declarat pentru Ziare.com
Datoria publică globală și instabilitatea geopolitică susțin aurul ca activ de refugiu
Adrian Negrescu a subliniat că nivelul ridicat al datoriei publice la nivel global reprezintă un argument suplimentar pentru menținerea aurului în portofoliile investitorilor: „Totuși, în acest context geopolitic instabil și având în vedere nivelul datoriei publice la scară globală, cred că există argumente puternice pentru menținerea aurului ca activ de refugiu.”
În același timp, volatilitatea extremă ridică semne de întrebare privind stabilitatea sistemului financiar: „Cert este că piețele sunt extrem de volatile. Față de precedenta criză, riscul de panică este mult mai serios, pentru simplul motiv că digitalizarea tranzacțiilor a atins un nivel foarte ridicat.”
Economistul a explicat impactul tehnologiei asupra reacțiilor din piețe: „Gândiți-vă că, la un singur zvon privind deprecierea sau aprecierea unui activ pe piețele internaționale, investitorii pot, de pe telefon, cu o simplă atingere a ecranului, să vândă sau să cumpere, iar rețelele sociale și grupurile de investitori amplifică acest fenomen.”
În această logică, volatilitatea nu mai este determinată doar de fundamente economice, ci și de reacții emoționale rapide: „Altfel spus, am ajuns la o singură scânteie distanță de a porni o criză financiară globală, pornind de la semnele de întrebare legate de orizontul financiar al anului 2026.”
Tranzacțiile speculative și comportamentul de turmă amplifică riscurile
Negrescu a atras atenția că actualul context este marcat de un grad ridicat de speculație: „Suntem în zona tranzacțiilor speculative.”
El a explicat că o eventuală criză ar putea depăși amploarea celei din 2008: „Da, dacă vom avea o criză economică mondială, aceasta va fi mai mare decât în 2008, pentru că sentimentul investitorilor este mult mai greu de controlat acum. Democratizarea tranzacțiilor bursiere a adus în piețe foarte mulți speculanți, iar fenomenul de turmă poate dărâma foarte ușor piețele.”
Fluctuația aurului este, în opinia sa, un exemplu relevant: „Cel mai bun exemplu e fluctuația extrem de puternică a aurului. Acesta ar fi trebuit să fie cel mai stabil indicator economic și am văzut o scădere de 9–10% într-o singură zi.”
Economistul a invocat și evoluția argintului: „Nici nu mai vorbesc de argint, care a avut o prăbușire de aproape 40%, de la ~121 de dolari la ~85 de dolari pe uncie, după ce la finalul lui 2025 crescuse la un nivel record, iar asta arată câtă confuzie e printre investitori.”
În opinia sa, aceste mișcări reflectă un climat dominat de impuls și lipsă de ancorare în fundamente economice: „Din păcate, suntem în zona tranzacțiilor speculative, de investiții făcute mai mult din impuls, din dorința de protecție sau câștig imediat, dar care pot fi foarte ușor spulberate de lipsa unor fundamente economice.”
La acest tablou se adaugă și deciziile politice imprevizibile: „În plus, mai avem și deciziile haotice luate de marile puteri, care influențează decisiv zona fiscală și zona valutară”, a conchis economistul.
