România și Polonia vor înregistra cele mai mari deficite bugetare din Europa Centrală și de Est în 2025, arată o analiză Erste. Deficitul României ar putea ajunge la 8% din PIB, iar cel al Poloniei la 7%.
România, cea mai vulnerabilă economie din regiune
România și Polonia se vor confrunta, potrivit unei analize realizate de grupul austriac Erste, cu cele mai mari deficite fiscale din Europa Centrală și de Est în 2025. Estimările arată valori între 7% și 8% din PIB, semnificativ peste pragul de 3% impus de regulile Uniunii Europene.
Analiștii Erste consideră că România are în continuare cele mai mari provocări din punct de vedere fiscal.
„România se confruntă cu cele mai mari provocări fiscale din regiune. În ciuda pachetului de consolidare recent aprobat, perspectivele fiscale pentru 2025 nu sunt optimiste, revizuirea bugetară ce urmează fiind probabil să majoreze deficitul la 8% din PIB, faţă de ţinta anterioară de 7%”, se arată în analiza Erste.
Pentru anul 2026, Erste anticipează o reducere a deficitului bugetar la 6,4% din PIB, în condițiile implementării integrale a măsurilor fiscale propuse de guvernul de la București.
Execuția bugetară. Venituri în creștere, dar și cheltuieli mai mari
Datele preliminare analizate de Ziarul Financiar arată că, în primele opt luni din 2025, veniturile statului au crescut cu 11%, iar cheltuielile cu 10,9%.
Deficitul bugetar a ajuns la 4,5% din PIB, identic cu nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, ca valoare absolută, deficitul este mai mare cu 6 miliarde de lei față de 2024.
Această evoluție sugerează că măsurile de creștere a veniturilor nu reușesc să compenseze pe deplin cheltuielile ridicate ale statului, într-un context marcat de creșterea costurilor pentru pensii, salarii publice și investiții finanțate prin PNRR.
Polonia are un deficit ridicat din cauza apărării și asistenței sociale
Raportul Erste indică faptul că Polonia menține o politică fiscală relaxată. Deficitul prognozat este de 7% în 2025 și 6,8% în 2026.
„Proiectul de buget pentru 2026, anunţat recent, arată eforturi limitate de consolidare, taxa pe bănci conturându-se drept principala sursă potenţială de venituri suplimentare”, notează analiza.
Guvernul de la Varșovia a majorat, în august, prognoza pentru deficitul din 2025, de la 5,5% la 6,9%. Ministrul de Finanțe, Andrzej Domanski, a explicat atunci că presiunea cheltuielilor pentru apărare, programe sociale și plata datoriei face dificilă reducerea rapidă a deficitului.
„Deficitul va ajunge la 6,9% din PIB în 2025 și va scădea la 6,5% în 2026”, a declarat Andrzej Domanski.
Cheltuielile pentru apărare au crescut semnificativ în Polonia, ca răspuns la războiul din Ucraina și la nevoia de modernizare a armatei, ceea ce a pus presiune suplimentară pe bugetul public.
Ungaria, în top 3, dar la distanță
Pe locul trei în clasamentul deficitelor din regiune se află Ungaria. Erste estimează pentru Budapesta un deficit de 4,5% din PIB, atât în 2025, cât și în 2026.
Nivelul mai redus față de România și Polonia nu înseamnă însă că situația Ungariei este lipsită de probleme.
Autoritățile de la Budapesta au anunțat recent măsuri cu caracter electoral, care ar putea afecta consolidarea fiscală și ar menține soldul primar negativ și anul viitor.
Restul regiunii, sub pragul european de 3%
Analiza Erste mai arată că, exceptând Slovacia, toate celelalte state membre UE din Europa Centrală și de Est (CEE) vor reuși să mențină deficitele fiscale sub pragul de 3% din PIB, atât în 2025, cât și în 2026.
Această diferență scoate în evidență vulnerabilitatea României și a Poloniei, singurele țări din regiune aflate pe o traiectorie fiscală nesustenabilă, în pofida avertismentelor repetate ale Comisiei Europene și ale agențiilor de rating.
România, în procedură de deficit excesiv
România se află deja sub procedura de deficit excesiv (EDP) declanșată de Comisia Europeană în 2020, după ce a depășit pragul de 3% din PIB înainte de pandemie.
În ultimii ani, guvernele succesive au adoptat pachete de măsuri pentru reducerea deficitului, însă țintele nu au fost respectate. Nivelul actual, de peste 7%, este unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană și ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea finanțelor publice.
Pentru guvernul condus de premierul Ilie Bolojan, provocarea este cu atât mai mare cu cât implementarea noilor taxe și reduceri de cheltuieli presupune un cost politic semnificativ, într-un an marcat de tensiuni sociale și presiuni sindicale.
Care sunt implicațiile pentru economia României
Deficitele ridicate au mai multe consecințe directe pentru economiile naționale:
presiune asupra costurilor de finanțare a datoriei publice;
posibila reducere a ratingului de țară;
limitarea investițiilor publice în infrastructură și servicii sociale;
dificultăți în atragerea de fonduri europene, dacă regulile fiscale comunitare nu sunt respectate.
În cazul României, o reducere lentă a deficitului ar putea pune în pericol absorbția banilor din PNRR și ar putea menține costurile de împrumut la un nivel ridicat.
Perspectivele pentru 2026 nu sunt bune. Se anunță o consolidare lentă, dar incertă
Potrivit Erste, în 2026, România ar urma să reducă deficitul la 6,4% din PIB, în timp ce Polonia ar coborî la 6,8%. Cu toate acestea, analiștii atrag atenția că cifrele depind strict de implementarea integrală a măsurilor fiscale și de menținerea disciplinei bugetare.
În lipsa unor reforme structurale și a unei consolidări ferme, există riscul ca traiectoria descendentă să nu fie suficient de rapidă pentru a readuce deficitele sub pragul european de 3% în următorii ani.
