Însă în urmă cu foarte puțin timp, Guvernul PSD a decis printr-o ordonanță de urgență eliminarea unor manageri profesionişti de la CEC si Eximbank. Aceste instituții intrau sub egida OUG 109/2011, care reglementează guvernanța corporatistă, așa cum ne-au recomandat și FMI și UE. Dar PSD a venit cu un nou text, o nouă OUG care spune că instituţiile de credit cu capital de stat vor fi exceptate de la prevederile legislative din OUG 109.
"Motivul pentru care majoritatea PSD-ALDE doreste ca bancile statului sa nu mai fie sub OUG 109, este ca ele sa fie mai usor capusate. Vor sa mentina salariile exorbitante ale celor din consiliile de administratie a acestor banci, lucru pe care 109 l-ar fi limitat. Fara procedurile de selectie transparente din 109, se revine la numirile politice din pixul ministrului. Alegem, inca o data, numirile politice in detrimentul competentei", a explicat deputatul USR, Claudiu Nasui pentru bugetul.ro.
Vezi și Cazul Burnei revine! Noi detalii uimitoare din culise - interese ascunse
Anul trecut parlamentul a introdus CEC si Eximbank sub prevederile lui OUG 109. Anul acesta, PSD le scoate.
După noua procedură de selecţie impusă de OUG 109, salariile conducerii CEC Bank ar fi reduse la jumătate. Respectiv legea spune că managerii privaţi din cadrul companiilor de stat nu pot câştiga mai mult de 6 salarii medii ale sistemului din care activează compania. Conform Ordonanţei 109 devenită Legea 111, preşedintele CEC Bank nu ar putea avea un salariu mai mare de circa 6.000 de euro pe lună. Dacă îndeplineşte toţi indicatorii de performanţă stabiliţi clar prin lege, atunci executivul mai primeşte, la final de an, un bonus care nu poate depăşi 12 salarii lunare. Asta înseamnă că preşedintele CEC Bank poate câştiga maximum 12.000 de euro pe lună. Mai exact, jumătate din venitul actualului preşedinte CEC, Radu Gheţea, scrie și capital.ro.
Mai exact PSD vrea să excepteze Eximbank și CEC de la prevederile OUG 109 prin intermediul unei noi ordonanțe tocmai pentru a putea numi POLITIC manageri și oameni în consiliile de administrație cu salarii uriașe.
Dacă ne uităm doar în Consiliile de Administrație de la Hidrolectrica și ROMATSA, unde sunt numite politic două domnișoare al cărăr CV ne îngrozește, ne dăm seama cât de grav este ceea ce a decis Guvernul PSD cu CEC și Eximbank.
Andreea Lambru face parte din CA al Hidroelectrica, devenind celebră pentru poveștile de amor de pe canapeaua din biroul lui Crin Antonescu, cu un politician care a și promovat-o în politica mare. În rest, nu impresionează deloc când vine vorba de competențe profesionale.
Cristina Tărteață este și secretar de stat la ministerul Turismului și face parte din CA al ROMATSA, cu studii de contabilitate la Universitatea Spiru Haret, fără nicio relevanță pentru postul important care i s-a acordat politic.
Iar acestea sunt doar două exemple. În aceste condiții, viitorul companiilor de stat pare să fie unul și mai sumbru decât în momentul de față, când abia se mențin pe linia de plutire.
