Dezbaterea privind dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu a început să divizeze instituțiile statului. Parchetul General al României și-a exprimat public dezacordul față de proiectul de lege care prevede transformarea acestei fapte din infracțiune în contravenție. Magistrații susțin că o astfel de măsură ar putea duce la o creștere a consumului de substanțe interzise și ar slăbi capacitatea autorităților de a combate traficul de droguri, relatează Antena 3 și Știrile ProTV.
Ce prevede proiectul de lege
Proiectul de lege, inițiat de mai mulți parlamentari, propune dezincriminarea deținerii de droguri de risc și de mare risc pentru consum propriu, în anumite limite cantitative. Astfel, deținerea a până la trei grame de canabis sau a unor cantități similare de alte substanțe ar deveni contravenție, pedepsită cu amendă între 1.500 și 3.000 de lei, în loc de închisoare. De asemenea, proiectul prevede că introducerea sau scoaterea din țară a unor astfel de cantități pentru consum propriu ar deveni, de asemenea, contravenție.
Inițiatorii susțin că legea actuală este prea dură și că trimite în închisoare tineri care nu reprezintă un pericol social. Ei argumentează că abordarea bazată pe sănătate și educație este mai eficientă decât cea penală. Modelul propus se inspiră din experiența altor țări europene, precum Portugalia, care a dezincriminat consumul de droguri în urmă cu peste două decenii și a înregistrat o scădere a numărului de decese cauzate de supradoză.
Argumentele Parchetului General
Parchetul General a transmis un punct de vedere oficial către Parlament, în care explică de ce se opune proiectului. Instituția susține că dezincriminarea ar crea un semnal greșit pentru societate, sugerând că deținerea de droguri este o faptă acceptabilă. „Amenda propusă este prea mică pentru a avea efect de descurajare. Un traficant poate plăti cu ușurință 3.000 de lei și să continue activitatea, ascunzându-se în spatele consumului propriu”, se arată în documentul citat de Antena 3.
Magistrații mai avertizează că proiectul ar face mai dificilă urmărirea penală a traficanților. În prezent, deținerea de droguri este un indiciu puternic al implicării în rețele de trafic. Dacă deținerea devine contravenție, anchetatorii vor avea mai puține instrumente pentru a strânge probe și pentru a aresta dealerii. Acest lucru ar putea duce la o explozie a pieței negre de droguri și la o creștere a infracționalității asociate.
Poziția Bisericii
Patriarhia Română s-a alăturat criticilor și a exprimat îngrijorare față de proiect. Biserica consideră că dezincriminarea drogurilor ar afecta negativ valorile morale ale societății și ar expune tinerii unor riscuri majore. „Consumul de droguri distruge vieți, familii și comunități. Legiferarea unei toleranțe în această privință este o greșeală care va avea consecințe grave pe termen lung”, se arată într-un comunicat al Patriarhiei citat de Știrile ProTV.
Poziția Bisericii este susținută de mai multe organizații non-guvernamentale care lucrează în domeniul prevenirii consumului de droguri. Acestea susțin că România nu are infrastructura necesară pentru a gestiona o populație de consumatori mai mare și că dezincriminarea prematură ar duce la un colaps al sistemului de sănătate mintală.
Experiența altor țări
Suporterii dezincriminării aduc însă argumente solide din experiența internațională. Portugalia a dezincriminat consumul de droguri în 2001 și a investit banii economisiți din închisori în programe de tratament. Rezultatul a fost o scădere dramatică a deceselor prin supradoză și o reducere a ratei de infecții cu HIV. În schimb, statele care au menținut politici dure, precum Ungaria, au înregistrat rate mai mari de consum și mai multe probleme asociate.
Criticii replicață că fiecare țară are specificitățile sale și că ceea ce a funcționat în Portugalia nu garantează succesul în România. „Portugalienii aveau deja o cultură a prevenirii și un sistem medical bine pus la punct. România nu are aceleași resurse. Să copiem o lege fără să avem infrastructura necesară este o rețetă”, a declarat un procuror pentru Gândul.
Ce urmează
Proiectul de lege se află în dezbaterea comisiilor parlamentare, iar votul final este așteptat în următoarele săptămâni. Dezbaterea promite să fie aprinsă, având în vedere opoziția fermă a Parchetului General și a Bisericii. De partea cealaltă, inițiatorii proiectului și organizațiile pentru drepturile omului vor continua să facă presiuni pentru adoptare.
Pentru publicul larg, subiectul rămâne unul sensibil. Mulți români se tem că o lege mai permisivă ar duce la o explozie a consumului de droguri în școli și parcuri. Alții consideră că abordarea penală actuală este ineficientă și distruge viețile unor tineri care ar avea nevoie de ajutor, nu de închisoare. Rămâne de văzut care punct de vedere va prevala în Parlament.
