România a început să voteze în străinătate de joi seară, în Noua Zeelandă. Totuși, există și români care reclamă faptul că sunt discriminați și li se interzice dreptul la vot prin noile reglementări decise de autorități cu privire la cetățenie.
În cele 965 de secţii de votare din diaspora organizate pentru alegerile prezidenţiale din 2025, pot vota cetăţenii români care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reşedinţa în afara ţării.
Una dintre cele mai umilitoare reforme ale regimului cetățeniei de după 89
Însă, o parte din cetățenii români din străinătate reclamă faptul că o lege recentă îi discriminează și le restrânge dreptul la vot.
România tocmai a adoptat, prin Legea nr. 14/2025, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 218, în vigoare din 15.03.2025, „una dintre cele mai nedrepte și umilitoare reforme ale regimului cetățeniei române de după 1989, aspect desăvârșit prin Ordinul Președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie nr. 85/2025 prin care s-au publicat actele necesare obținerii cetățeniei române, acte care sunt imposibil de procurat, nu țin cont de realitățile istorice și care, prin absurd, dacă ar fi obținute, ar presupune mii de euro pentru cei deportați și nu numai”, acuză „Institutul Frații Golescu pentru relații cu românii din străinătate”.
Este o asociație care îi ajută persoanele care vor să obțină cetățenia țării noastre. Institutul enumeră pe larg dificultățile, pe care le consideră scandaloase, ridicate de stat în calea celor care doresc să obțină cetățenia.
„Modificările aduse Legii nr. 21/1991 nu reprezintă o simplă ajustare tehnică: ele sunt o lovitură directă dată sutelor de mii de descendenți ai foștilor cetățeni români – urmași ai victimelor deportărilor, războaielor, exproprierilor și pierderilor teritoriale din secolul XX, fiind prevăzut expres în lege, pentru prima dată în istorie, faptul că urmașii etnicilor români nu au un drept la cetățenia română, ci doar o vocație”, se arată în scrisoarea deschisă.
Urmașii deportaților din Basarabia și Bucovina sunt umiliți de stat
„În primul rând, legea transformă un drept moral într-un lux. Noile proceduri de redobândire a cetățeniei cer solicitantului să aducă acte din țări unde accesul la arhive este extrem de greu sau chiar imposibil, chiar dacă aceste acte au fost anterior perfectate de un membru de familie, impunând inutil condiția ca actele să fi fost eliberate nu mai mult de doi ani anterior datei de depunere, deși ulterior oricum verifică autenticitatea actelor.
Să ceri unui urmaș al unui deportat basarabean, bucovinean sau herțean să prezinte certificate de stare civilă autentificate și apostilate de state care nici măcar nu mai există în forma lor originală este nu doar absurd, ci și inuman.
Costurile financiare pentru perfectarea acestor acte sunt adesea uriașe și copleșitoare pentru solicitanți, ajungând și până la 10.000 de euro pentru cei deportati. Se creează astfel un sistem elitist, în care doar cei bogați își pot permite să-și revendice apartenența la națiunea română”, se mai spune în mesajul organizației, trimis redacției Adevărul.
Bolnavii grav trebuie să stea la cozi interminabile
În al doilea rând, arată organizația, legea sfidează flagrant drepturile persoanelor vulnerabile. Persoanele ocrotite juridic (adică persoanele bolnave, cu dizabilități intelectuale sau mintale) sunt obligate să fie personal prezente la depunerea cererilor. Asta deși, potrivit legii, au o capacitate de exercițiu restrânsă sau anulată.
„Legea cere acestor oameni – adesea grav bolnavi – să stea la cozi interminabile, să suporte expunerea în fața unor funcționari adesea nepregătiți sau insensibili, doar pentru a-și vedea cererile procesate. Acest tratament nu doar că încalcă demnitatea umană, dar contravine și principiilor dreptului european privind protecția persoanelor vulnerabile.
Mai mult, procedura este croită deliberat pentru a fi impredictibilă și abuzivă. Prin introducerea unui criteriu extrem de vag – dacă funcționarul nu este convins „fără nicio îndoială” că solicitantul corespunde perfect unor standarde nedefinite, poate respinge cererea. Astfel, chiar și cei care îndeplinesc toate condițiile legale se pot vedea respinși, fără explicații clare”.
Risc pentru minori
Probleme mari au și copiii minori adoptați, mai transmite asociația. Astfel, în cazul anulării unei adopții, minorii riscă să piardă cetățenia română, fără ca interesele lor superioare să fie efectiv analizate sau apărate. În plus, noile termene procedurale sunt scandaloase - cererile pot fi analizate în peste 2 ani și jumătate. „Statul pretinde să protejeze demnitatea cetățeniei, dar în realitate a transformat procesul într-o loterie birocratică, unde câștigă doar cei privilegiați”.
CCR a respins sesizarea ICCJ în luna octombrie 2024, confirmând astfel abuzurile statului împotriva cetățenilor. Asociația reproșează direct conducerea ANC pentru lipsa de transparență.
„Pe data de 01.09.2024 a fost publicată în M.O. nr. 740 din 29.09.2024 Ordonanța 100/2024, în vigoare din 01.09.2024 prin care toți solicitanții de cetațenie romănă trebuie să se prezinte pentru a fi fotografiați (inclusiv copiii de câteva zile, chiar dacă sunt bolnavi), respectiv amprentați (excepție fac copiii sub 14 ani), contrar practicii CEDO în domeniu, fiecare solicitant, inclusiv copiii, fiind obligați a plăti o taxă de 90 lei pentru înregistrarea dosarului, deși până atunci depunerea era gratis”.
Dezastrul digitalizării continuă și în prezent. Asociația consideră că vina e a șefului ANC (Autoritatea Națională pentru Cetățenie), dar și a fostului ministru liberal al Justiției, Alina Gorghiu.
