Legislația privind pregătirea populației pentru apărare a fost modificată recent prin Legea 5/2026, aducând schimbări importante pentru cetățenii încorporabili, rezerviști și rezerviști voluntari.
Noile prevederi vizează inclusiv românii plecați temporar în străinătate și stabilesc obligații clare în situații de criză, dar și un nou program de pregătire militară de bază, cu beneficii financiare.
Modificările sunt analizate de specialiștii în drept, iar o sinteză a principalelor noutăți a fost publicată de Avocatnet.ro, una dintre cele mai importante platforme juridice din România, specializată în legislație și politici publice.
Obligații clare pentru rezerviști și cetățenii încorporabili
Potrivit noii legi, cetățenii încorporabili, rezerviștii și rezerviștii voluntari au obligația legală de a se prezenta la locul, data și ora stabilite în ordinul de chemare. Această obligație este valabilă indiferent de locul în care se află persoana, inclusiv pentru românii care se află temporar în afara țării.
Legea introduce o regulă explicită pentru diaspora. În cazul instituirii stării de asediu, al declarării stării de mobilizare sau al stării de război, românii aflați în străinătate sunt obligați să se prezinte la centrele militare din România pentru clarificarea situației militare și, dacă este cazul, pentru preluarea ordinului de chemare.
Termenul stabilit de lege este de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării oficiale. Notificarea se transmite la adresa de domiciliu din România, iar forma acesteia urmează să fie detaliată prin normele de aplicare, care vor fi aprobate prin hotărâre de Guvern.
Ministerul Apărării Naționale a precizat că aceste notificări vor fi transmise prin mijloace administrative standard, iar responsabilitatea de a-și menține datele de domiciliu actualizate revine fiecărui cetățean.
Reguli speciale pentru rezerviștii voluntari din străinătate
Legea 5/2026 menține și întărește obligațiile rezerviștilor voluntari, reglementate inițial prin Legea nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari.
Cei aflați temporar în străinătate trebuie să se prezinte la unitățile militare în care sunt încadrați, în termenul prevăzut în contract, în caz de stare de urgență, mobilizare sau război.
Contractul de rezervist voluntar presupune, practic, asumarea explicită a disponibilității pentru activități militare, indiferent de locul de reședință temporară.
Nerespectarea acestor obligații poate atrage sancțiuni contravenționale sau chiar consecințe penale, în funcție de contextul juridic.
Amenzi de aproape 4.000 de lei pentru neprezentare
Aplicarea noii legi vine în contextul unor exerciții militare de amploare. Peste 10.000 de rezerviști, inclusiv foști militari în termen și cadre militare profesioniste trecute în rezervă, au fost chemați recent la unități militare pentru exerciții de instrucție și trageri, în cadrul exercițiului „MOBEX 2025 București-Ilfov”.
Potrivit ordinelor de chemare emise de Ministerul Apărării Naționale, rezerviștii care nu se prezintă la aceste exerciții riscă amenzi de aproape 4.000 de lei. În documentele oficiale se precizează explicit că „rezerviștii sunt obligați să participe la antrenamentele și exercițiile de mobilizare”.
Reprezentanții MApN susțin că aceste exerciții sunt esențiale pentru menținerea capacității operaționale a rezervei Armatei Române, într-un context regional marcat de instabilitate și conflicte armate la granițele Uniunii Europene.
Pregătire militară de bază, voluntară și plătită
Una dintre cele mai importante noutăți introduse prin Legea 5/2026 este posibilitatea participării voluntare la un program de pregătire militară de bază, destinat tinerilor care nu au efectuat serviciul militar.
Programul se adresează bărbaților și femeilor cu vârste între 18 și 35 de ani și se desfășoară pe timp de pace, sub coordonarea Ministerului Apărării Naționale. Participanții sunt încadrați temporar ca soldați sau gradați voluntari în termen și urmează un program de instruire de până la patru luni.
Înscrierea se face pe bază de angajament, după declararea ca apt în urma selecției medicale și psihologice într-un centru militar. La finalul programului, participanții primesc o indemnizație totală de aproximativ 25.850 de lei, plătită în tranșe lunare, și sunt incluși în rezerva operațională a Armatei Române.
Legea prevede și un mecanism de recuperare a sumelor în cazul în care participantul abandonează programul înainte de final. În acest caz, persoana este obligată să restituie atât banii primiți, cât și o parte din costurile de pregătire suportate de stat.
Ce spun românii despre stagiul militar
Introducerea acestor măsuri vine într-un context în care opinia publică este majoritar favorabilă ideii de pregătire militară. Un sondaj realizat de INSCOP Research pentru platforma Informat.ro arată că 74,2% dintre români susțin introducerea stagiului militar, dar exclusiv pe bază de voluntariat.
Datele indică o reticență clară față de reintroducerea serviciului militar obligatoriu, dar și o deschidere semnificativă față de formule flexibile, care combină instruirea militară cu stimulente financiare și beneficii profesionale.
Specialiștii în politici de apărare consideră că modelul adoptat prin Legea 5/2026 urmărește alinierea României la tendințele din alte state europene, unde rezerva militară este consolidată prin programe voluntare și contractuale, nu prin constrângere generalizată.
Un nou cadru pentru securitatea națională
Prin aceste modificări, statul român încearcă să creeze un sistem mai clar și mai funcțional de pregătire pentru situații de criză. Legea 5/2026 introduce obligații mai ferme pentru rezerviști, clarifică statutul românilor din diaspora și oferă, în același timp, o opțiune atractivă pentru tinerii care doresc să se implice voluntar în structurile de apărare.
