Statul român cheltuie peste 100 de milioane de euro anual pe chirii, multe dintre ele considerate „de lux”. Guvernul Ilie Bolojan pregătește măsuri pentru reducerea acestor costuri, vizând ministere și instituții publice cu contracte scumpe.
100 de milioane de euro anual pentru chirii
Statul român plătește, într-un singur an, aproximativ 100 de milioane de euro pentru spațiile închiriate în care își desfășoară activitatea ministere și instituții publice.
Guvernul condus de Ilie Bolojan vrea să reducă aceste cheltuieli prin eliminarea contractelor considerate păguboase și prin relocarea angajaților în clădiri aflate deja în proprietatea statului.
Ministerul Muncii: 30.000 de euro pe lună pentru sediul dintr-un hotel
Un exemplu este Ministerul Muncii, care plătește peste 30.000 de euro lunar pentru sediul aflat într-un hotel, unde lucrează aproximativ 100 de angajați.
Florin Manole, ministrul Muncii, a anunțat că a început demersurile pentru renunțarea la cea mai mare dintre chiriile instituției:
„Facem asta în doi pași. În primul rând, vom căuta să relocăm pe colegii noștri care lucrează acum acolo în alte spații care deja sunt ale ministerului. După care să încercăm o reziliere amiabilă cu proprietarul de acolo.”
Pe lângă sediul central, Ministerul Muncii mai plătește chirii pentru 57 de clădiri, în țară și în străinătate, în special în Spania și Germania, pentru atașații economici. Valoarea totală anuală a acestor chirii ajunge la 2 milioane de euro.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: 2 milioane de euro anual
Cea mai scumpă chirie plătită de o instituție publică aparține Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), care achită în jur de două milioane de euro pe an, sumă decontată din fonduri europene. Ministerul funcționează cu chirie din 2018.
Adrian Câciu, fost ministru al Fondurilor Europene, a declarat pentru observatornews.ro că exista un plan de achiziție a unui sediu prin finanțare europeană, însă procedura nu a fost finalizată:
„La Ministerul Fondurilor Europene eu am demarat procedura de achiziție a unui sediu din fonduri europene, aveam și linia de finanțare și tot nu știu dacă s-a mai conturat această procedură. Plata chiriei pe care o făceam, un sediu dacă l-aș fi achiziționat ar fi însemnat plata chiriei pe doi ani de zile.”
ICCJ: 100.000 de euro pe lună pentru birouri temporare
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) plătește aproximativ 100.000 de euro lunar pentru birourile ocupate în sediul Camerei de Comerț și Industrie, până la finalizarea lucrărilor de renovare a clădirii din strada Batiștei.
Contractul a fost semnat în 2023, pe doi ani, și acoperă trei sferturi din clădire, unde s-au mutat aproximativ 1.000 de angajați ai instanței supreme.
Apele Române: 54.000 de euro chirie în centrul Capitalei
Și Administrația Națională „Apele Române” figurează pe lista instituțiilor publice cu chirii de lux. Instituția plătește 54.000 de euro pe lună pentru un sediu situat în centrul Bucureștiului.
Ministrul Mediului a cerut conducerii instituției să identifice un alt spațiu, mai ieftin, pentru relocarea activității.
Specialiștii cer un audit național
Economistul Iancu Guda consideră că aceste cheltuieli trebuie analizate urgent:
„Cu un deficit fiscal uriaș și o datorie publică în creștere, este nevoie urgentă și obligatorie de realizarea unui audit pe zona de contracte de închiriere pe care statul român fie le plătește la prețuri supradimensionate, fie le încasează la venituri foarte reduse.”
Potrivit datelor oficiale, doar în 2024, statul român a cheltuit 93 de miliarde de lei pe bunuri și servicii — cu 50% mai mult decât pe investiții publice. Practic, pentru fiecare 10 lei investiți, statul a cheltuit 15 lei pe bunuri și servicii.
Planul Guvernului Bolojan
Surse guvernamentale citate de observatornews.ro arată că premierul Ilie Bolojan intenționează să inițieze un program de reducere treptată a acestor cheltuieli. Măsurile vizează:
renegocierea contractelor de închiriere pentru a obține prețuri mai mici;
relocarea personalului în clădiri deținute deja de stat;
renunțarea la spațiile excedentare care nu sunt folosite la capacitate maximă;
utilizarea fondurilor europene pentru achiziția de sedii proprii.
