În perioada comunistă, să asculți Radio Europa Liberă era extrem de riscant, dar pentru mulți, era oaza de liniște și scânteia de speranță. Postul de radio era marea obsesie a lui Nicolae Ceaușescu și a securității. Autoritățile au îndreptat un întreg arsenal de măsuri, de la bruiajul postului la interceptarea corespondenței și atentate împotriva angajaților acestuia. Acum, după decenii de la acele momente istorice, postul finanțat de SUA ar putea dispărea complet.
Richard Grenell, trimisul prezidenţial pentru misiuni speciale, a transmis pe X, fostul Twitter, că dorește desființarea postului și a „surorii” sale, Vocea Americii. Ambele sunt plătite de americani, prin taxe și impozite.
„Radio Europa Liberă şi Vocea Americii sunt instituții media plătite de contribuabilii americani. Este o mass-media deţinută de stat. Aceste instituţii sunt pline de activişti de extremă stânga. Am lucrat cu aceşti reporteri timp de decenii. Este o relicvă a trecutului. Nu avem nevoie de instituţii media plătite de guvern”, a transmis oficialul.
Ulterior, Mario Nawfal, un tânăr antreprenor care se prezintă ca fiind gazda „celui mai mare show de pe X”, i-a preluat postarea. De la el, textul a ajuns și la Elon Musk, așa cum s-a întâmplat și în alte cazuri.
Elon Musk nu mai găsește sensul postului Radio Europa Liberă: „Sunt doar nebuni de stânga radicală care vorbesc singuri”
Miliardarul este de părere că Radio Europa Liberă şi Vocea Americii trebuie să fie închise. Cele două posturi ar costa peste un miliard de dolari pe an și nu le-ar aduce niciun beneficiu.
„Da, închideţi-le. 1. Europa este liberă acum (fără a pune la socoteală birocraţia sufocantă). Alo??? 2. Nimeni nu le mai ascultă (posturile respective de radio – n.r.). 3. Sunt doar nebuni de stânga radicală care vorbesc singuri în timp ce ard 1 miliard de dolari pe an din banii contribuabililor americani”, a transmis Elon Musk, şef al Departamentului pentru eficienţă guvernamentală (DOGE).
În acest context, precizăm că Radio Europa Liberă (Radio Free Europe/RFE) a fost fondată în 1950 şi are zeci de redacții în Europa, în țări precum: România, Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Bosnia-Herțegovina și Kosovo.
