Înainte de începutul anilor ’90, Piramidon era medicamentul pe care românii îl foloseau pentru un spectru larg de afecțiuni. Marian Moraru și Marian Hudac i-au dedicat chiar un moment umoristic celebru, fiind la fel de popular la aspirina, păstrată până în zilele noastre. Chiar dacă avea succes, tratamentul a fost scos din uz, spre nemulțumirea multor cetățeni. Motivul? Multiplele sale efecte secundare.
Cei care au acum 20, chiar și 30 de ani, nu au auzit de medicamentul-minune care era produs chiar în România, în perioada comunistă. Era folosit pentru aproape orice problemă, în special pentru dureri, febră, stări generale de rău.
Cu substanța activă „amidopirina”, pastila ieftină nu putea să lipsească din gospodărie. Părinții și bunicii o preferau, în detrimentul aspirinei, pentru că nu dădea arsuri gastrice. Mulți au rămas șocați când au aflat că s-a scos din uz și iată că nici după 3 decenii nu sunt șanse să revină.
De ce au renunțat autoritățile din industria farmaceutică la Piramidon. Riscul era mult prea mare, problemele nu puteau fi ascunse
Instituțiile statului, din domeniul farmaceutic, au stabilit că pastila de Piramidon putea duce la apariția bolilor oncologice. Era un risc mult prea mare, comparativ cu alte efecte adverse. Nimeni nu a vrut să-și asume că ar putea îmbolnăvi o țară întreagă. Cu toate acestea, până și astăzi sunt nostalgici care susțin că era un tratament excelent.
„Piramidonul este scos de foarte mulţi ani din terapie. Era un analgezic şi antipiretic, fără efecte antiinflamatorii, care era larg utilizat pentru că, spre deosebire de alte medicamente din grupa lui, nu irita stomacul şi atunci sigur că era preferat faţă de aspirină. Era folosit, într-adevăr, la scară largă, la toate durerile, la toate febrele, la toate răcelile. A fost scos de pe piaţă pentru că s-a dovedit a fi cancerigen.
Frecvenţa reacţiilor adverse este foarte diferită de la un medicament la altul şi, din păcate, nu se poate face o corelaţie între frecvenţa reacţiilor adverse şi gravitatea acestora. Există reacţii adverse foarte frecvente şi foarte grave, cum se întâmplă, de pildă, în cazul medicamentelor anticanceroase, precum există reacţii adverse foarte grave şi foarte rare”, spunea profesorul Ion Fulga, șef al Catedrei de Farmacologie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“, în 2013, pentru Adevărul.
CITEȘTE ȘI: Comisia Europeană interzice medicamentul popular în întreaga lume. Românii îl folosesc pentru dureri de cap
