Dmitri Medvedev, lovitură cruntă pentru Ucraina: Renunțarea la un viitor NATO nu va opri războiul

Fostul președinte al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, de altfel un aliat puternic și de încredere al preşedintelui rus Vladimir Putin, a susținut vineri că chiar dacă Ucraina va renunţa oficial la aspiraţiile sale de a adera la NATO, Rusia nu va pune capăt războiului, scrie agerpres.ro 

 

 

 

 

Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a mai declarat într-un interviu pentru televiziunea franceză că Rusia este pregătită să poarte discuţii cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în anumite condiţii.

Chiar înainte de invazia începută pe 24 februarie, Moscova a clarificat ca inacceptabilă apartenenţa Ucrainei la NATO.

"Renunţarea la a participa în cadrul Alianţei Nord-Atlantice este vitală acum, dar este deja insuficientă pentru a stabili pacea", a declarat Medvedev în interviul pentru televiziunea LCI, din care agenţiile ruse de presă au preluat citate.

Conform declaraţiilor înaltului oficial rus, ţara sa va continua campania până când îşi va atinge obiectivele.

Reuters aminteşte că Vladimir Putin a declarat că intenţionează să "denazifice" Ucraina. Kievul şi Occidentul spun însă că acesta este un pretext fără temei pentru un război de cucerire.

Rusia şi Ucraina au purtat mai multe runde de discuţii după începerea invaziei, dar nu s-au înregistrat progrese şi există puţine perspective pentru o reluare a acestora.

'Acest lucru (discuţiile) va depinde de modul în care se desfăşoară evenimentele. Am fost pregătiţi înainte să ne întâlnim (cu Zelenski)", a spus Medvedev.

În interviu, fostul preşedinte rus a mai afirmat că armele americane furnizate deja Ucrainei, cum ar fi lansatoarele de rachete multiple HIMARS, nu reprezintă deocamdată o ameninţare semnificativă. Dar situaţia s-ar putea schimba, a adăugat Medvedev, dacă armele trimise de SUA ar putea atinge ţinte la distanţe mai mari.

"Înseamnă un lucru când acest tip de rachetă zboară pe o distanţă de 70 km","dar e altceva când e vorba de 300-400 km". Atunci "ar fi o ameninţare directă pentru teritoriul Federaţiei Ruse", a estimat vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, conform AGERPRES