Lipsa personalului calificat afectează domeniile instalațiilor de energie electrică, gaze, termie și apă, iar problema nu se rezumă la numărul celor disponibili să lucreze. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a declarat luni, 16 noiembrie, că există și un deficit de pregătire profesională. Avertismentul său privește atât realizarea investițiilor, cât și capacitatea de a exploata, întreține și repara instalațiile după punerea lor în funcțiune.
Declarațiile au fost făcute la un eveniment de specialitate, în contextul Pactului pentru educație în energie. Ministrul a legat dezvoltarea sistemului energetic de formarea oamenilor care trebuie să lucreze cu tehnologiile introduse în România și a avansat trei propuneri: identificarea nevoilor de pregătire pe județe, implicarea firmelor în practica profesională și evaluarea experienței participanților după un an.
Deficitul privește patru domenii de instalații
Energia electrică, gazele, termia și apa sunt domeniile enumerate explicit de ministru atunci când a descris lipsa de personal. În intervenția sa, acesta a subliniat că deficitul este, în primul rând, numeric, dar că există dificultăți și în privința competențelor profesionale. Sunt, așadar, două nevoi distincte: suficienți oameni pentru activitățile necesare și o pregătire potrivită sarcinilor pe care le au de îndeplinit.
Mesajul său a fost că investițiile, bugetele și strategiile depind de oameni bine pregătiți, care cunosc atât operațiunile de executat, cât și momentul și modul în care acestea trebuie realizate. Declarațiile nu au inclus un număr total al posturilor neocupate și nici o distribuție a deficitului între cele patru domenii. Dimensiunea problemei a fost descrisă calitativ, prin referirea la un necesar foarte ridicat de personal.
Tehnologiile noi au nevoie de oameni pe tot parcursul utilizării
Ministrul a atras atenția asupra diferenței dintre aducerea unor tehnologii în România și asigurarea personalului capabil să le folosească. Potrivit explicațiilor sale, tehnologiile sunt numeroase și diversificate, iar pregătirea oamenilor nu ține întotdeauna pasul cu introducerea lor. Dificultatea nu apare doar în etapa de implementare, ci continuă atunci când instalațiile trebuie operate și întreținute.
Din această perspectivă, punerea în funcțiune nu reprezintă sfârșitul necesarului de competențe. Proiectele realizate trebuie să beneficieze ulterior de exploatare, întreținere și reparații. Ministrul a prezentat pregătirea personalului drept o condiție pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare a sistemului energetic, atât în electricitate, cât și în gaze, termie sau în cazul altor tehnologii. Accentul a căzut pe continuitatea pregătirii necesare acestor activități, nu doar pe realizarea investiției inițiale.
Un registru pe județe pentru necesarul de pregătire
Prima propunere adresată semnatarilor Pactului pentru educație în energie este întocmirea unui registru național care să evidențieze, pe județe, nevoile de pregătire a personalului. Ministrul a explicat că o asemenea evidență ar permite cunoașterea dinamicii problemei. Propunerea vizează identificarea necesarului de formare, fără ca intervenția prezentată să detalieze o procedură de colectare a datelor sau un calendar de realizare.
Organizarea informațiilor la nivel județean ar permite discutarea nevoilor locale, nu doar a unui deficit general pentru întregul sector. În formularea ministrului, această identificare este un punct important pentru înțelegerea situației. Registrul a fost însă propus partenerilor, nu anunțat ca instrument deja funcțional. Nu au fost prezentate rezultate ale unei asemenea inventarieri și nici ținte numerice privind persoanele care ar urma să fie pregătite.
Practica profesională trebuie organizată împreună cu firmele
A doua propunere privește stabilirea companiilor în care participanții să facă practică. Ministrul a insistat că pregătirea teoretică trebuie completată prin experiență practică, iar firmele respective trebuie să intre în parteneriat. Obiectivul exprimat este ca formarea viitorilor electricieni și ingineri din diverse tehnologii electrice să aibă rezultate concrete și aplicate.
În această abordare, implicarea companiilor nu este separată de procesul educațional, ci face parte din el. Pregătirea trebuie să îi apropie pe participanți de activitățile pe care le vor desfășura efectiv. Intervenția nu a oferit o listă a firmelor participante și nici informații despre numărul locurilor de practică disponibile. Identificarea acestora a fost prezentată ca o sarcină de luat în considerare de către partenerii Pactului.
Participanții și mentorii, chemați să prezinte rezultatele după un an
A treia recomandare este organizarea unei întâlniri peste un an, în aceeași formulă, la care beneficiarii programului să vorbească despre experiența lor. Electricienii și inginerii care parcurg pregătirea ar urma să participe împreună cu mentorii și să explice concret ce au realizat. Propunerea pune astfel accent pe experiența celor formați, nu doar pe prezentarea intențiilor instituționale.
Declarațiile au fost făcute în cadrul celei de-a doua ediții a evenimentului „Energie pentru România”, ediția transatlantică, organizat la Uzina Electrică Filaret din București de Grupul Electrica și Fundația Electrica, în parteneriat cu Atlantic Council. Cele trei direcții prezentate de ministru leagă identificarea nevoilor de pregătire de practica în companii și de o discuție ulterioară despre rezultatele obținute de participanți.
Surse: Economica.net


















