Industria care la nivel global se află în cădere liberă, prosperă în România. În tot mai multe țări afaceriștii renunță la activitate, însă piața din România arată o cu totul altă dinamică în ceea ce privește industria vinului.
La nivel global, industria se află în cădere liberă
Industria globală a vinului trece printr-o perioadă de ajustare semnificativă, confruntându-se cu o scădere a cererii și schimbări în preferințele consumatorilor. În anul 2023, consumul de vin la nivel global a atins 221 milioane de hectolitri, o scădere considerabilă față de cei aproximativ 247 milioane de hectolitri înregistrați în 2017. Potrivit datelor publicate de Oficiul Internațional al Viei și Vinului, această reducere se traduce prin consumul a aproximativ 3,5 miliarde de sticle de vin mai puțin comparativ cu situația din 2017.
Această tendință descendentă ridică dificultăți pentru producători, care încearcă să se adapteze la o nouă normalitate în care consumul de vin scade constant. Un factor major care contribuie la această scădere este modificarea profilului demografic al consumatorilor de vin. În Statele Unite, de exemplu, Baby Boomers, o generație care a susținut ani de zile consumul de vin, reduc acum cumpărăturile de astfel de produse.
Baby Boomers, născuți între 1946 și 1970, au constituit un segment semnificativ de piață pentru vinuri, dar pe măsură ce aceștia îmbătrânesc și preferințele lor se schimbă, generațiile mai tinere nu compensează în totalitate această scădere. Tinerii americani tind să adopte stiluri de viață mai sănătoase și să scadă consumul de alcool, preferând alternative mai ieftine sau băuturi non-alcoolice. Potrivit analistului Mike Veseth, acest fenomen împinge industria să caute soluții inovatoare pentru a atrage noi consumatori.
Piața din România are o dinamică diferită
Un alt obstacol pentru piața vinului este inflația, care a condus la creșterea prețurilor, afectând și mai mult cererea. Consumul se îndreaptă acum spre produse mai accesibile, iar mulți preferă băuturi mai ieftine, fie că sunt alcoolice sau nu. Producătorii se confruntă cu rezervoare pline și vânzări stagnante, iar impactul acestor schimbări se reflectă prin închiderea unor afaceri și abandonarea unor vii.
Pentru a combate aceste dificultăți, industria vinului experimentează noi strategii de marketing și extinderea ofertei spre vinuri nealcoolice, un segment în creștere dominat până acum de bere și cocktailuri. Adaptarea către vinurile nealcoolice ar putea fi o soluție viabilă pentru a recâștiga consumatori, mai ales tinerii, care sunt mai deschiși către produse cu un conținut redus de alcool sau fără alcool.
Chiar dacă actualul context internațional este unul îngrijorător pentru viticultorii din afară, piața românească prezintă o dinamică diferită. România a înregistrat o creștere în producția de vin, atingând în 2023 un volum de 4,4 milioane de hectolitri, cu 15% mai mult decât în 2022 și cu 4% mai mult decât media ultimilor cinci ani. Conform statisticilor Oficiului Internațional al Viei și Vinului, România ocupă locul șase în Europa în clasamentul producătorilor de vin, ceea ce o situează printre țările cu o tradiție și o capacitate de producție semnificative. Trebuie menționat că aceste date oficiale nu includ vinurile produse în gospodăriile din mediul rural, unde mulți locuitori își fac propriul vin pentru consum personal. De asemenea, numărul cramelor din România este de peste 230, conform CrameRomania.ro, ceea ce arată un interes activ pentru această industrie.
