În fața amenințărilor și stilului agresiv al lui Donald Trump, Uniunea Europeană pregătește cel mai mare plan de apărare de după Războiul Rece. Este vorba de un buget uriaș - sute de miliarde de euro, sumă care va fi alocată pentru consolidarea securității țărilor membre.
Donald Trump a spus clar că Europa trebuie să se apere pe cont propriu, iar răspunsul continentului la amenințările de retragere a SUA din toate acordurile militare începe să se contureze.
Președintele SUA consideră Europa dușmanul personal al țării sale
Ca parte a celei mai mari inițiative de securitate a regiunii de la Războiul Rece încoace, Uniunea Europeană încearcă să deblocheze sute de miliarde de euro sub formă de finanțări suplimentare pentru apărare, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, scrie joi agenția Bloomberg.
Președintele SUA a declarat foarte direct că Uniunea Europeană a fost creată pentru a submina Statele Unite. De altfel, Trump a anunțat noi taxe de 25% pentru produsele din Europa. Europenii anunță la rândul lor, protecționism în raport cu Statele Unite.
Urmând exemplul Marii Britanii de creștere dramatică a cheltuielilor militare, cifrele planificate la Bruxelles includ potențiale finanțări comune și reutilizarea fondurilor existente, au declarat aceste persoane, care au cerut să nu fie identificate, discuțiile fiind în curs de desfășurare și sensibile.
Keir Starmer și Emmanuel Macron fac lobby la Washington
Separat de inițiativele UE, Germania încearcă să accelereze crearea unui fond de apărare în valoare de 200 miliarde de euro. Premierul britanic Keir Starmer s-a aflat joi la Washington, la câteva zile după președintele francez Emmanuel Macron, într-un efort unit de a-l convinge pe Trump că Europa este de luat în calcul în materie de apărare.
În ciuda bunei intenții, Europa se confruntă cu două mari probleme: industria sa de apărare este subdimensionată și nepregătită pentru o reînarmare rapidă. Apoi, stocurile au fost aproape golite de sprijinul acordat Ucrainei. În ciuda retragerii SUA, blocul comunitar a promis că va continua să sprijine Kievul, lucrând la un plan de furnizare a unui nou sprijin militar de aproximativ 20 de miliarde euro.
Noua arhitectură de securitate se va contura în cadrul unei reuniuni de urgență a liderilor UE, din 6 martie. O nouă strategie industrială în domeniul apărării urmează să fie prezentată la 19 martie de comisarul pentru apărare Andrius Kubilius și de șefa diplomației europene, Kaja Kallas.
Planul de apărare propus de Ursula von der Leyen
Planul de apărare al șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va fi compus din 3 elemente. Prima inițiativă permite statelor membre să cheltuiască mai mult pe apărare prin relaxarea normelor fiscale. Potrivit unor oficiali, astfel s-ar putea mobiliza a cel puțin 160 de miliarde euro. Discuțiile vizează extinderea cheltuielilor de apărare la 1% și 2% din PIB-ul național pe o perioadă de 2-4 ani, potrivit surselor.
A doua parte vizează facilitarea cheltuielilor la nivelul UE cu ajutorul unui nou instrument comun. Acești bani ar fi utilizați în principal pentru investiții în proiecte comune în domenii precum apărarea aeriană, capacități de atac cu rază lungă de acțiune, rachete, drone etc.
Al treilea element constă în relaxarea constrângerilor față de Banca Europeană de Investiții. O schimbare care ar atrage finanțare suplimentară din partea băncilor private.
În afară acestor 3 componente, Von der Leyen a lansat ideea unei posibile reutilizări a fondurilor UE necheltuite. Potrivit Comisiei, doar 6,4% din cele 392 miliarde de euro din fondurile de coeziune au fost plătite. În plus, există 93 miliarde euro de împrumuturi ieftine nerevendicate, despre care oficialii UE susțin că ar putea fi utilizate pentru apărare. Și o parte din fondurile revendicate ar putea fi realocate.
O altă idee intens vehiculată ar fi folosirea Mecanismului european de stabilitate – fondul de salvare de 500 de miliarde euro al zonei Euro. O opțiune totuși dificilă, căci ar exclude țările din afara monedei comune, precum Polonia, și ar fi închisă pentru țările aliate din afara UE, se mai arată în articolul citat.
