Administrația președintelui Donald Trump analizează idei neconvenționale pentru a convinge Groenlanda să se desprindă de Danemarca și să se alăture Statelor Unite, inclusiv oferirea unor sume de bani locuitorilor, potrivit relatărilor din presă internațională și celor vehiculate de surse citate de media.
Una dintre propunerile aflate în discuție la Casa Albă ar fi oferirea unei plăți unice fiecărui cetățean groenlandez, într-un interval estimat între 10.000 și 100.000 de dolari per persoană, ca stimulent financiar pentru a sprijini separarea de Danemarca și aderarea la Statele Unite. Pentru o populație de circa 57.000 de locuitori, un astfel de program ar putea implica costuri totale de aproape 6 miliarde de dolari.
Strategia este privită de consilierii lui Trump ca o opțiune în pachetul de alternative pe care administrația îl evaluează pentru a „câștiga” influență asupra insulei și pentru a o aduce sub control american, într-un moment în care securitatea Arcticii și competiția cu Rusia sau China ocupă un loc important pe agenda geopolitică a Washingtonului.
Groenlanda – miză strategică și resurse naturale
Interesul pentru Groenlanda nu este doar un capriciu diplomatic. Insula, ce are un statut semiautonom în cadrul Regatului Danemarcei, este amplasată în Arctica, o zonă de importanță strategică majoră pentru securitatea națională a Statelor Unite. Președintele Trump a subliniat că, din perspectiva securității, controlul asupra insulei este „atât de strategic”.
Pe lângă poziția geografică, Groenlanda este bogată în resurse naturale neexploatate. Sub calota glaciară sunt estimate rezerve semnificative de petrol, gaze naturale și metale rare, inclusiv elemente esențiale pentru tehnologiile moderne de baterii și echipamente electronice, ceea ce atrage interesul economic al marilor puteri.
Danemarca respinge ideea și Europa ridică semne de alarmă
Deși ideea unor plăți directe către locuitorii Groenlandei este în discuție în SUA, Danemarca a respins ferm propunerile de vânzare sau transfer de suveranitate asupra insulei. Premierul danez consideră că astfel de acțiuni ar submina relațiile transatlantice și ar pune în pericol alianța NATO, din care ambele state fac parte.
Reacțiile interne din Groenlanda sunt de asemenea puternice. Liderii politici locali au subliniat în repetate rânduri că insula nu este de vânzare și că viitorul său politic trebuie hotărât de groenlandezi, nu impus din exterior. Sondaje recente sugerează că majoritatea locuitorilor se opun ideii ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite, iar 85% dintre ei resping categoric o astfel de opțiune.
Opțiuni alternative și tensiuni diplomatice
Pe lângă stimulentele financiare, Casa Albă a luat în calcul și alte tactici pentru a consolida influența americană în regiune, inclusiv parteneriate militare și economice extinse. Danemarca, în schimb, s-a arătat deschisă unei consolidări a prezenței americane militare sau economice pe teritoriul Groenlandei în cadrul cooperării existente, dar nu la schimbul cedării suveranității.
