Numele sociologului Dan Dungaciu este menționat tot mai des în spațiul public ca posibil candidat la alegerile prezidențiale din partea curentului suveranist. Deși acesta nu a confirmat oficial o astfel de intenție, discuțiile politice din ultimele luni îl indică drept una dintre personalitățile care ar putea intra în cursa pentru Palatul Cotroceni.
În paralel însă, în jurul său există mai multe controverse legate de activitatea sa din perioada în care a ocupat funcții publice. Printre acestea se numără sancțiunea primită de la Agenția Națională de Integritate pentru nedepunerea declarației de avere și existența unui dosar penal instrumentat de Direcția Națională Anticorupție, notează EvZ.
Dan Dungaciu a condus Institutul de Științe Politice al Academiei Române timp de 14 ani
Dan Dungaciu este cunoscut în mediul academic drept sociolog și analist de politică externă. CV-ul său include numeroase activități în domeniul cercetării și al geopoliticii.
Una dintre cele mai importante funcții ocupate de acesta a fost cea de director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” (ISPRI) al Academiei Române.
Dungaciu a condus instituția timp de aproximativ 14 ani, în perioada 2009-2023.
Institutul este una dintre principalele structuri de cercetare în domeniul științelor politice și al relațiilor internaționale din cadrul Academiei Române. Directorul acestei instituții are statut de demnitar în sistemul public de cercetare și este supus legislației privind transparența și integritatea.
ANI l-a sancționat pentru nedepunerea declarației de avere
Potrivit legislației din România, persoanele care ocupă funcții publice sau de conducere în instituții finanțate din fonduri publice trebuie să depună anual declarații de avere și declarații de interese.
Aceste documente au rolul de a asigura transparența și de a preveni conflictele de interese.
În cazul lui Dan Dungaciu, Agenția Națională de Integritate a constatat în anul 2023 că acesta nu a depus declarația de avere, deși avea această obligație legală.
Ca urmare, ANI a aplicat o sancțiune contravențională sub forma unei amenzi.
În ciuda sancțiunii, declarația de avere nu a fost depusă ulterior.
Absența acestui document a alimentat speculații în spațiul public cu privire la situația patrimonială a sociologului.
Dosar penal deschis de DNA pentru abuz în serviciu
Pe lângă problema legată de declarația de avere, numele lui Dan Dungaciu apare și într-un dosar penal deschis de Direcția Națională Anticorupție.
Dosarul vizează activitatea sa din perioada în care conducea Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române.
Procurorii DNA îl acuză de abuz în serviciu.
Conform acuzațiilor, Dungaciu ar fi aprobat închirierea unor spații din interiorul institutului către o asociație pe care ar fi fondat-o împreună cu alți membri.
Potrivit anchetatorilor, decizia ar fi generat un prejudiciu pentru instituție.
„Potrivit celor de la DNA prejudiciul creat în detrimentul institutului depășea 100 de mii de lei.”
Dosarul a fost trimis în instanță în aprilie 2024.
Dosarul nu a primit încă termen de judecată
Deși dosarul a ajuns pe rolul instanței, până în prezent nu a fost stabilit un termen de judecată.
Potrivit informațiilor disponibile pe portalul instanțelor de judecată, cauza se află încă în etapa procedurală preliminară.
Motivul pentru care dosarul nu a intrat efectiv în faza de judecată nu este clar.
În sistemul judiciar românesc, astfel de situații pot apărea din cauza procedurilor administrative, a verificării dosarului în camera preliminară sau a altor aspecte procedurale.
Până la pronunțarea unei decizii definitive, persoana vizată beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Posibila candidatură la prezidențiale ar impune declararea averii
În ultimele luni, în spațiul public au apărut discuții privind o posibilă candidatură a lui Dan Dungaciu la alegerile prezidențiale.
Acesta ar fi luat în calcul drept potențial candidat susținut de curentul politic suveranist.
Dungaciu a negat până acum că ar intenționa să intre în cursa electorală.
Totuși, dacă ar decide să candideze, legea electorală impune o condiție clară.
La depunerea candidaturii pentru funcția de președinte al României trebuie prezentate mai multe documente oficiale, printre care și declarația de avere.
Această declarație este publică și face parte din dosarul de candidatură depus la Biroul Electoral Central.
O eventuală candidatură ar readuce în atenție controversa
În cazul în care Dan Dungaciu ar decide să intre în competiția prezidențială, subiectele legate de activitatea sa publică ar putea reveni în prim-planul dezbaterii politice.
Printre acestea se numără:
sancțiunea primită de la ANI pentru nedepunerea declarației de avere
dosarul penal deschis de DNA
activitatea sa din perioada în care a condus Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale.
Pentru moment însă, sociologul nu și-a anunțat oficial intenția de a candida.
Situația rămâne deschisă, iar evoluțiile din scena politică ar putea clarifica în perioada următoare dacă numele lui Dan Dungaciu va apărea sau nu pe lista candidaților la alegerile prezidențiale.
