Societatea Ornitologică Română a confirmat, după mai bine de un secol, prezența vânturelului mic (Falco naumanni) ca specie cuibăritoare în România. Trei pui au fost descoperiți în zona Histria, marcând un moment istoric pentru conservarea faunei.
O confirmare istorică pentru ornitologia românească
Societatea Ornitologică Română (SOR) a anunțat oficial, cu dovezi fotografice, că vânturelul mic (Falco naumanni) a fost confirmat ca specie cuibăritoare pe teritoriul României. Este prima dovadă certă din ultimii 125 de ani, evenimentul fiind considerat o reușită majoră în conservarea biodiversității.
Descoperirea a fost făcută în vara lui 2025, în zona Histria, parte a complexului lagunar Razelm–Sinoe, de ornitologii Ciprian Fântână și József Szabó, împreună cu studentul Luca-Mátyás Szabó. Ei au observat o femelă cu comportament teritorial – semn că ar putea exista un cuib în apropiere.
De la primele indicii la confirmarea cuibului
În lunile mai și iunie, mai mulți observatori independenți au raportat apariția aceleiași femele. Într-o singură ocazie, birdwatcherul Cătălin Pomeanu a fotografiat și un mascul tânăr în zonă.
Momentul decisiv a venit la începutul lunii august, când Luca-Mátyás Szabó și Ana Buzea au monitorizat atent pasărea. Zborurile circulare, prinderea insectelor și transportul hranei către același punct au trădat prezența puilor.
După două zile de observații, a fost localizat cuibul – trei pui sănătoși, ale căror caracteristici au confirmat fără echivoc că aparțin speciei vânturel mic.
Unde a fost găsit cuibul și ce habitat preferă
Cuibul era amplasat sub acoperișul unei clădiri izolate, un comportament tipic pentru șoimii din genul Falco, care preferă structurile construite de om în locul cuiburilor proprii. Zona înconjurătoare – pajiști, terenuri agricole și spații deschise – oferă hrană din abundență, în special insecte mari, dieta preferată a acestei specii.
O specie dispărută din peisajul românesc
În secolul al XIX-lea, vânturelul mic era frecvent în România. Ultima dovadă clară de cuibărire datează din 1900, la Mircea Vodă. Ulterior, mențiunile despre specie au rămas izolate și fără confirmări solide.
În 2000, o posibilă reproducere în Dobrogea a stârnit controverse din cauza dificultății de a deosebi puii de vânturel mic de cei de vânturel roșu (Falco tinnunculus). În ultimele decenii, prezența sa a fost observată aproape exclusiv în perioadele de migrație, motiv pentru care era considerată specie accidentală în România.
Importanța redescoperirii
Potrivit SOR, confirmarea cuibăririi după 125 de ani reprezintă o oportunitate pentru implementarea de măsuri de protecție adaptate. Revenirea vânturelului mic poate semnala îmbunătățirea habitatelor și a resurselor de hrană în anumite zone, dar și nevoia de monitorizare atentă pentru a preveni dispariția din nou a speciei.
