După eșecul Green Deal, Comisia Europeană vrea să le permită statelor membre ca o parte din bugetul Uniunii Europene de 2 trilioane de euro, propus pentru perioada 2028-2034, să fie redirecționat către finanțarea de unități de producție nucleare. Este o mișcare care probabil va diviza statele membre ale blocului comunitar, și pe care Germania a respins-o imediat, scrie presa internațională.
Planul are în centru unități de producție „noi sau suplimentare” de energie nucleară.
România are ambiții mari cu energia nucleară produsă la Cernavodă
Trebuie amintit că România este unul dintre statele membre care se bazează deja pe energia nucleară produsă la Cernavodă (foto jos). În acest punct strategic, țara noastră a semnat un contract de finanțare a construirii a două reactoare suplimentare.
În plus, se mai află în proiect și construirea de minireactoare la Doicești, notează Profit.ro.
Nuclearelectrica a primit deja undă verde de la Bruxelles în vederea construirii noilor unități 3 și 4 de la Cernavodă.
Într-o anexă la giganticul proiect de buget publicat miercuri 16 iulie 2025, Comisia Europeană a menționat energia nucleară ca o zonă economică pe care țările o pot finanța prin cota lor națională din buget. E vorba în special de o „capacitate nouă sau suplimentară de energie de fisiune instalată în GW”.
Țările membre au disponibile 865 de miliarde de euro din finanțarea UE
Astfel, în cadrul acestor planuri naționale de cheltuieli, vor fi disponibile aproximativ 865 de miliarde de euro din finanțarea UE. Mișcarea ar semnifica o schimbare radicală a poziției Bruxelles-ului, al cărui buget actual nu finanțează de regulă centrale nucleare convenționale.
Așadar, noua abordare reflectă un conflict de lungă durată între membrii UE pro-nucleari, ca Franța și Suedia, și țările tradițional anti-nucleare, precum Germania și Austria.
„Germania respinge orice subvenționare a energiei nucleare din bugetul UE”, a declarat joi ministrul Mediului, Carsten Schneider, citat de Reuters. Oficialul a comentat că Berlinul a respectat alegerea altor țări de a construi reactoare prin prisma suveranității fiecărui stat.
„Cu toate acestea, respectarea suveranității naționale în materie energetică înseamnă și nesolicitarea fondurilor UE pentru astfel de proiecte costisitoare, un sfert din fondurile europene provenind din banii contribuabililor germani”, a punctat Schneider.
Ministerul francez al Energiei nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters. De asemenea, ministrul suedez al Energiei, Ebba Busch, a refuzat să comenteze.
Un război de lungă durată la vârful Uniunii
Propunerea de buget a Comisiei marchează începutul unor ani buni de negocieri disputate între națiunile UE, care trebuie să aprobe bugetul final. Țările UE se află de mult timp în dezacord cu privire la promovarea energiei atomice pentru reducerea emisiilor de CO2, o dispută care a întârziat elaborarea politicilor privind schimbările climatice.
Însă, la începutul anului 2025, a avut loc o schimbare de poziție notabilă a cancelarului german Friedrich Merz. Cancelarul a anunțat că Berlinul nu va mai avea obiecții la tratarea energiei nucleare la egalitate cu energia regenerabilă în cadrul politicilor UE.
