După convocarea recentă a lui Ion Iliescu și Petre Roman, Dosarul Mineriadei avansează cu alte nume sonore. Adrian Sîrbu și Miron Cozma, inculpați în Dosarul Mineriadei sunt chemați să dea explicații în fața procurorilor. Acuzațiile care li se aduc sunt extrem de grave: infracțiuni contra umanității
UPDATE ora 14.00. Fostul lider sindical Miron Cozma a făcut declarații halucinante la Parchet.
„Eu l-am arestat pe Iliescu în '91, era să-l împușc"
„Iliescu, cu şcoala lui kaghebistă, v-a prostit, v-a minţit. L-aţi văzut voi pe Cozma lângă Iliescu? Ştiţi cine l-a turnat aici, când Dan Voinea era şeful Procuraturii Militare? Cine l-a turnat pe Miron Cozma aici la Procuratură? Miron Cozma. Eu m-am turnat pe mine. În '90, am fost adus cu japca de Securitate. Primarul din Petroşani, când nu a fost de acord, că îi era frică de mine, să mai adune mineri şi oameni din zona Petroşani să vină la Bucureşti, cum a cerut Iliescu, l-au bătut ăia la Primărie şi eu m-am dus acolo şi m-au bătut şi pe mine, mai puţin ca pe el, şi m-au adus în costum (...) Eu i-am cerut demisia lui Iliescu, l-am arestat pe Iliescu în septembrie '91 şi era cât pe-aci să-l împuşc. Eu l-am arestat şi i-am cerut demisia şi m-am enervat enorm şi s-a dovedit că am avut dreptate, pentru că Piaţa Universităţi a trădat. Toţi au trădat. Marian Munteanu, sluga lui Măgureanu. Eu l-am prins pe Măgureanu la Universitate, peste drum de Arhitectură (...) Ăia erau mineri la Romexpo? În Ferentari, Armata s-a îmbrăcat în salopete. Pe mine m-au dus la Polivalentă în civil şi m-au ţinut până în 15 la Polivalentă", a declarat fostul ortac șef.
Adrian Sârbu, în calitate de fost şef de cabinet al fostului premier Petre Roman, şi Miron Cozma, fostul lider al minerilor din Valea Jiului, au fost citaţi, vineri, la Parchetul General. Acestora li s-a adus la cunoştinţă calitatea de inculpaţi în dosarul Mineriadei din iunie 1990 pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii.
Probele strânse în dosar au fost anulate în instanţă
Procurorii trebuie să refacă ancheta în dosarul care a făcut vâlvă, pe motiv că probele strânse au fost anulate în instanţă. Iniţial, în iunie 2017, dosarul a fost trimis în instanţă. Însă, Curtea supremă a dispus, în decembrie 2020, restituirea dosarului la Parchetul Militar cu solicitarea de refacere de la zero a anchetei.
Până în acest moment au fost puşi din nou sub acuzare fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, general (rez.) Vasile Dobrinoiu, fost comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne,precum şi colonel (rez.) Petre Peter, fost comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele.
Invocând faptul că nu se poate deplasa, fostul președinte Ion Iliescu a fost vizitat de procurori miercuri, la domiciliu.
Procurorii afirmă că, în luna iunie 1990, persoane cu funcţie de decizie în stat au lansat o politică de represiune împotriva populaţiei civile din Capitală. Aceasta s-a soldat cu moartea a 4 persoane, violarea altor 2 persoane. Rechizitoriul mai arată că s-a vătămat integritatea fizică şi/sau psihică a peste 1.300 de persoane, iar alte peste 1.200 de persoane au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate.
Din 22 aprilie 1990, în Piaţa Universităţii din Bucureşti a avut loc o manifestaţie uriașă, ce s-a desfăşurat pe durata mai multor săptămâni. Manifestaţia era o opoziţie la puterea nou instaurată în România după Revoluţia din 1989. Se solicita ruperea de regimul comunist abia înlocuit, promovarea unor persoane fără trecut de activist de partid, înfiinţarea unei televiziuni libere etc.
Iliescu și acoliții săi au planificat un atac asupra manifestanților din Piața Universității
În acest context, Ion Iliescu, Petre Roman şi alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naţionale au inițiat un atac împotriva manifestanţilor aflaţi fizic în Piaţa Universităţii. În realitate, era un pretext menit să mascheze acţiunea represivă împotriva persoanelor care au participat la aceste manifestaţii, în special liderii de opinie.
Având în vedere amploarea atacului, punerea în aplicare a acestuia a necesitat angrenarea unui număr foarte mare de persoane. În acest sens, persoane din conducerea statului ar fi constituit, potrivit probelor administrate, un grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natură politică, administrativă, militară şi civilă, înlăuntrul căruia a fost implicat un număr mare de persoane, cu o contribuţie de natură şi conţinut diferite la fapte produse la o scară impresionantă.
