Cu războiul dintre Ucraina şi Rusia la graniţa noastră, autoritățile se pregătesc pentru cele mai negre scenarii. Protejarea populației, una dintre primele griji.
Bucureştiul şi judeţul Ilfov au cele mai multe adăposturi de protecţie civilă în caz de război: 588. Un număr oricum insuficient, dar o altă mare problemă e că doar 1 din 3 adăposturi este operaţional.
Adăposturi pentru 5% din populaţie
Un raport al Curţii de Conturi arată că mai mult de jumătate dintre adăposturile de protecţie civilă din ţară nu pot fi folosite, în caz de conflict. În toată ţara se găsesc 5.072 de adăposturi, publice şi private.
Dintre acestea, doar jumătate sunt operative. În urmă cu mai mult de zece ani aveam în total peste 7400. Nu se ştie ce s-a întâmplat cu o treime dintre ele.
Subsolurile blocurilor sunt blocate cu lucruri depozitate de locatari. Legea prevede că orice lucru depozitat trebuie să poată fi scos în 24 de ore. Unele judeţe au început să identifice alte soluţii, cum ar fi peşteri, tuneluri ori saline.
"Trebuie asigurate lângă adăpost paturi pliabile, pături. În legislaţie se vorbeşte de bugetele locale şi judeţene că trebuie să aibă până la 5% din buget alocaţi", a afirmat Raed Arafat, şeful DSU, pentru Pro TV.
Ce deficienţe au adăposturile:
lipsa garniturilor de etanşeizare a uşilor de acces în adăposturi, fapt ce nu mai asigură protecţia persoanelor din interiorul adăposturilor;
tâmplărie metalică deteriorată (ruginită, dispozitivele de înzăvorâre rupte/ blocate), din cauza umidităţii crescute
instalaţii de filtro-ventilaţie descompletate sau deteriorate total/ parţial
"Adăpostul chiar dacă este ocupat de alte materiale, dacă sunt materiale care se pot scoate într-o zi sau două este permis, dar trebuie să fie locuibil automat.
Mai mult, trebuie să fie asigurate lângă adăpost paturi pliabile, pături şi anumite lucruri care trebuie să fie puse la dispoziţia cetăţenilor care vor folosi adăposturile", a mai spus Raed Arafat.
