BNR arată că plățile digitale cresc accelerat, iar numerarul scade. Cardurile contactless și platformele fintech schimbă modul în care românii își folosesc banii.
România era „regatul cash-ului”. 2025 a schimbat regulile jocului
Multă vreme, România a fost una dintre țările din UE în care numerarul domina orice tranzacție. Salariile se ridicau de la ghișeu, plățile la magazin se făceau cu bani gheață, iar cardul era folosit mai mult la bancomat decât la POS.
Datele Băncii Naționale arată însă o transformare spectaculoasă: economia se digitalizează, iar cash-ul începe să piardă teren. Nu vorbim doar despre orașele mari, ci despre o schimbare la nivel național, în comerț, în servicii și în plățile dintre oameni.
România nu este încă o țară „fără numerar”, dar direcția este clară: cash-ul nu mai este regula, ci excepția în tot mai multe situații.
BNR confirmă că plata cu cardul devine dominantă
Statisticile oficiale arată creșteri de două cifre pentru toate formele de plată electronică.
BNR raportează:
creșterea rapidă a tranzacțiilor cu cardul,
extinderea acceptării POS,
dublarea plăților contactless în doar câțiva ani,
creșterea utilizării aplicațiilor fintech și a transferurilor digitale între persoane.
În marile orașe, cardul a devenit instrumentul principal de plată pentru cumpărăturile zilnice. Comerțul fizic și online funcționează deja aproape exclusiv electronic. Pentru multe lanțuri de magazine și restaurante, cash-ul a devenit o raritate.
Contactless, tehnologia care a schimbat obiceiurile
Momentul de cotitură a fost introducerea cardurilor contactless. Românii nu erau inițial entuziaști, însă după pandemie tehnologia s-a impus definitiv.
Un card pus pe POS, fără PIN și fără atingere, a convins inclusiv oamenii reticenți la tehnologie. Tranzacția e mai rapidă decât plata în numerar. Nu există rest, nu există cozi mai lungi, nu există riscul insuficienței de bani în portofel.
BNR arată că aproape toate cardurile emise în România sunt contactless, iar majoritatea comercianților au terminale care permit plata rapidă.
Plățile online explodează
România a ajuns în topul european la viteza internetului, iar comerțul online a profitat. Platformele e-commerce, marketplace-urile și aplicațiile de livrare au împins românii spre tranzacții electronice.
Când comanzi o masă, un taxi, un bilet de avion sau o reparație la domiciliu, plata se face cu cardul, direct din aplicație. Cash-ul nu mai e necesar.
Tot mai mulți utilizatori folosesc:
carduri digitale în telefon,
portofele virtuale,
plăți integrate în aplicații.
În multe cazuri, numerarul devine doar o variantă de rezervă, nu varianta de bază.
Fintech, aplicațiile care au schimbat relația cu banii
Ecuația nu ar fi fost completă fără fintech.
Platforme precum Revolut, Monese, Apple Pay, Google Pay și alte aplicații bancare românești permit:
transferuri instant între persoane,
plăți fără comision,
card virtual pentru cumpărături,
plăți recurente automatizate,
economii și bugete digitalizate.
Pentru generația tânără, portofelul nu mai e din piele – e telefonul.
În multe orașe, chiar și plățile între prieteni, chiria, gazele sau utilitățile se fac electronic. Transferul „drop-and-go” între conturi a înlocuit plicul cu bani.
De ce scade interesul pentru numerar
Banii gheață nu dispar doar pentru că digitalul e convenabil. Motivele sunt mult mai solide:
siguranță – numerarul poate fi furat sau pierdut;
trasabilitate – transferurile digitale lasă dovezi contabile;
rapiditate – plățile se fac instant;
costuri mici – multe operațiuni sunt fără comision;
comerț online – imposibil de realizat în numerar.
Totul pleacă de la realitatea simplă: economiile moderne funcționează pe infrastructură digitală. Numerarul încetinește tranzacțiile, ridică costuri pentru comercianți, creează riscuri de transport și depozitare.
Cât mai folosesc românii cash
Deși cash-ul pierde teren, nu a dispărut. Românii încă îl folosesc în:
piețe agroalimentare,
zone rurale,
servicii mici (reparații, taxiuri independent),
plata chiriilor între persoane,
economii informale.
Dar ponderea scade anual.
În orașele mari, zonele comerciale fără POS sunt tot mai rare. Achizițiile peste o anumită valoare se fac aproape exclusiv cu cardul. Iar generația tânără preferă aplicațiile pentru orice tranzacție.
Cum arată România în comparație cu UE
Paradoxal, România a devenit una dintre cele mai rapide piețe de adopție contactless și fintech din Europa.
Țările vestice au început tranziția digitală mai devreme, însă ritmul din România a fost mai abrupt. În câțiva ani, românii au trecut:
de la ridicarea salariilor cash,
la plata salariilor în cont,
la card contactless,
la portofel digital în telefon.
Acest salt tehnologic scurtează decalajul cu Vestul, chiar dacă salariile rămân mai mici.
Dispar bancomatele?
Numărul bancomatelor tradiționale scade lent, dar sigur. Băncile investesc în aparate multifuncționale care:
acceptă numerar,
depun bani,
schimbă monede,
eliberează carduri.
Este modelul pe care îl folosesc țările în care se retrage puțin numerar, iar clienții preferă operațiuni digitale.
De ce va exista în continuare cash
Chiar și într-o economie digitală, numerarul nu poate dispărea complet.
Motivul e simplu:
este forma universală de plată,
funcționează fără internet,
funcționează fără curent electric,
rămâne util la vârstnici,
rămâne o rezervă psihologică.
BNR menționează periodic că numerarul rămâne un element esențial al stabilității monetare.
Unde s-a digitalizat cel mai repede România
Trei domenii au accelerat tranziția:
transportul urban – plata cu cardul în autobuze și metrou;
retail-ul modern – supermarketurile rareori mai văd bancnote;
serviciile de livrare – fără numerar, doar aplicație.
În centrele universitare, plata cash devine excepție. Baruri, cafenele, restaurante – aproape toate au POS și, în multe cazuri, nu mai acceptă bani gheață.
Ce spun comercianții
Pentru magazine, plata cu cardul este mai avantajoasă decât pare:
nu mai există teama de bani falși,
dispar problemele cu restul,
încasările sunt înregistrate automat,
nu există costuri cu paza numerarului.
De aceea, tot mai multe firme cer POS. Chiar și micii comercianți și piețarii din orașele mari acceptă plata cu cardul.
Când dispare cu adevărat cash-ul
Răspunsul sincer: nu în următorii ani, dar panta este clară.
În același timp, viitorul va ține de:
legislație,
digitalizare în administrație,
infrastructură la nivel rural,
schimbul generațional.
Atâta timp cât există zone unde internetul are probleme, numerarul rămâne necesar. Dar cu fiecare an în care plățile digitale cresc, cash-ul își pierde influența.
O economie mai transparentă
Un alt efect major este reducerea zonei gri. Plata electronică înseamnă:
facturi,
bonuri fiscale,
trasabilitate,
taxe plătite.
BNR și ANAF susțin că digitalizarea reduce evaziunea. Cu cât cardul se folosește mai des, cu atât economia devine mai vizibilă.
Cel mai mare paradox. Cardul moare înaintea cash-ului
Paradoxul tehnologic e interesant: cardul fizic va dispărea înaintea numerarului.
Plățile cu telefonul sau ceasul smart devin standard. Băncile lansează carduri virtuale care nu mai au plastic, nu mai expiră și nu pot fi pierdute.
În câțiva ani, românii ar putea folosi doar dispozitive mobile pentru cumpărături.
