Într-o analiză detaliată, Iulian Lolea, macroeconomistul Confederației Patronale Concordia, explică cu ajutorul cifrelor de ce riscăm să pierdem încă o generație. Ar fi similar unui dezastru mai mare decât orice am experimentat în ultimii 35 de ani.
Economia României a crescut constant în ultimele decenii, iar veniturile statului au crescut. Însă, cheltuielile absurde, mai ales cele din 2024, și impredictibilitatea legislativă riscă să năruiască realizările.
Confederația patronală Concordia reunește peste 3.900 de firme, inclusiv bănci. Ele generează peste 30% PIB-ul României, având peste 450.000 de angajați.
O decadă aproape pierdută
Deficitul bugetar al României îi îngrijorează pe investitori. România riscă să piardă oportunitatea unei dezvoltări sustenabile, observă Iulian Lolea.
La finalul lunii mai 2025, deficitul bugetului public cumulat aproape egalează nivelul din anul 2024. Evoluția deficitului public cumulat arată o traiectorie alarmantă, explicația fiind mai degrabă politică, decât economică. S-a ajuns la contraperformanța ca în anul 2024 să se înregistreze un deficit bugetar de 8,65% din PIB, deși nu a fost pandemie, nici criză financiară la nivel global.
Presiunea pe cheltuieli: o eroare în lanț periculoasă
Problema cheie rămâne creșterea accelerată a cheltuielilor publice, mai ales pe segmentele salarii și pensii. Ritmul majorărilor a depășit cu mult rata inflației, creșterea salariilor din privat și, mai ales, forța reală de susținere a bugetului național. Concluzia e simplă - continuarea acestei politici ar fi o calamitate.
„S-a ajuns într-un punct în care continuarea acestei practici devine imposibilă.
Soluțiile disponibile nu sunt deloc confortabile și timpul pentru implementarea lor se scurtează rapid. Măsurile care se prefigurează vor afecta practic toate categoriile sociale: reducerea sporurilor și beneficiilor din sectorul public, creșterea poverii fiscale pentru mediul de afaceri, ajustări la unele pensii și o posibilă majorare a TVA-ului. În esență, se conturează o redistribuire forțată a costurilor către întreaga societate, indiferent de contribuția individuală la crearea problemei.
Această situație ridică întrebări esențiale despre capacitatea României de a-și susține dezvoltarea. Va putea economia națională absorbi șocurile acestor măsuri de austeritate? Datele din primul trimestru arată o creștere economică aproape inexistentă, consumul privat încetinește vizibil, iar industria traversează o perioadă dificilă de peste doi ani.
Mai îngrijorător este faptul că aceste măsuri pot oferi doar o soluție temporară. Ce garanții avem că la următoarele alegeri, peste trei ani, nu vom asista la același spectacol al promisiunilor nesustenabile care ne-au adus în situația actuală?”, comentează Iulian Lolea pentru economica.net.
România la răscruce
Țara se află într-un moment de cotitură, avertizează expertul, iar singura soluție de salvare sunt reformele îndelung amânate.
„România a parcurs un drum remarcabil în ultimii 10-15 ani. (...) Rolul statului ar fi trebuit să fie acela de a asigura un cadru stabil, predictibil, fără intervenții brutale care să destabilizeze această evoluție pozitivă.
Din păcate, instabilitatea fiscală și imprevizibilitatea politicilor publice riscă să compromită aceste realizări. Economia românească și-a demonstrat în repetate rânduri reziliența, dar nu trebuie să uităm că există un prag peste care această capacitate de adaptare se poate sparge.
Momentul actual reprezintă o răscruce. România poate alege să facă reformele necesare pentru a-și recâștiga credibilitatea în ochii investitorilor și pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung, sau poate continua pe drumul improvizațiilor care riscă să coste visurile unei întregi generații. Alegerea, paradoxal, nu mai aparține politicienilor – a fost deja făcută de realitățile economice și de presiunea piețelor.
Investitorii urmăresc cu atenție următoarele mișcări ale României, iar încrederea lor nu se va restaura prin promisiuni, ci prin acțiuni concrete și coerente. Timpul rămas pentru demonstrații se scurtează rapid”, continuă expertul.
O nouă generație de sacrificiu?
Însă, dincolo de cifrele deficitului și analizele macroeconomice seci, este o realitate mai gravă: România riscă să plătească costul unei alte generații pentru deciziile fiscale iresponsabile din ultimii ani, conchide economistul.
„Această generație – care a crescut cu speranța convergenței europene, care a muncit pentru a-și construi un nivel de trai decent și care a investit în viitorul țării – se poate trezi că visurile sale sunt sacrificate pe altarul unor calcule electorale pe termen scurt. Investitorii înțeleg acest risc și îl prețuiesc în deciziile lor de alocare a capitalului. România nu își poate permite să devină o poveste despre oportunități pierdute și despre o generație care a plătit factura pentru promisiunile altora. Momentul corecturilor fiscale dureroase a sosit, dar alternativa – o decadă pierdută – ar costa incomparabil mai mult”.
