Primarul din Câmpulung, Elena Lasconi, critică măsurile de reducere a personalului impuse de Guvernul Bolojan. Edilul avertizează că tăierile fără analiză vor alimenta populismul și pot duce la o criză democratică.
Guvernul cere tăieri, primarii spun că nu au cu cine lucra
Planul Guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, care prevede reducerea cheltuielilor bugetare cu 10% și disponibilizări în administrația locală, provoacă reacții dure din teritoriu.
Una dintre cele mai critice voci este cea a Elenei Lasconi, primar al municipiului Câmpulung Muscel, care a declarat la Digi24 că susține ideea de eficientizare a bugetului, dar respinge ferm varianta concedierilor impuse arbitrar.
„Pot înțelege măsura reducerii cheltuielilor cu 10%, dar nu pot înțelege de ce Guvernul vrea să dea afară angajați din primării”, a spus edilul.
Lasconi consideră că abordarea Guvernului este superficială și că nu se bazează pe o analiză reală a nevoilor fiecărei unități administrativ-teritoriale.
„E nevoie de o analiză, nu de populism”
Primarul din Câmpulung a atras atenția că discursul de tip „taiem în carne vie” este periculos, pentru că produce satisfacție electorală, dar distruge instituțiile locale care funcționează.
„O grămadă de lume a avut o experiență proastă în instituțiile statului și sună foarte bine să spui că tai în carne vie și dai afară 45% din angajații primăriilor. Pentru că sună populist în primul rând. Și mai ales mediul privat salută această decizie, doar că e mai mult de atât. Vorbim despre o analiză clară”, a explicat Lasconi.
Ea a spus că nu se opune reformelor, dar că acestea trebuie făcute pe bază de date, nu de impresii.
„Eu nu am nimic împotrivă să facem reduceri de personal sau să reducem cheltuielile cu salariile, dar ar trebui făcută o analiză pe fiecare UAT în parte și se poate face lucrul acesta, însă nu se dorește.”
Primăriile care muncesc, penalizate
Elena Lasconi a explicat că situația nu este aceeași în toate primăriile din țară.
În timp ce unele administrații au angajați care „taie frunze la câini”, altele, precum cea din Câmpulung, lucrează la zeci de proiecte europene și nu au suficient personal.
„Dacă vorbim despre o reformă pe bune în administrație, atunci haideți să o facem pe bune. Să vedem care sunt primăriile care au venit cu plus valoare în ultimii 10 ani, de exemplu. Eu am 30 de proiecte de implementat pe fonduri europene, nu mai vorbesc de celelalte proiecte, că sunt peste 50. Și nu ai cu cine să le faci”, a subliniat primarul.
În prezent, Primăria Câmpulung are doar 55 de angajați în aparatul de specialitate, fără a include Poliția Locală.
„Am nevoie de personal, deci suntem în situația aceasta. Nu pot să disponibilizez pe nimeni. Am ieșit pe ieftin, adică dacă am da afară, nu cred că am economisi atât cât am economisi dacă am reduce cu 10% cheltuielile pentru salariile angajaților”, a adăugat Lasconi.
„Să facem reformă adevărată, nu spectacol politic”
Lasconi cere Guvernului să vină cu o reformă administrativă reală, care să aducă eficiență, nu doar economii temporare.
„Ce se întâmplă cu instituțiile, agențiile, companiile de stat în care oamenii taie frunze la câini? Eu până acum am auzit numai povești care sună populist, că tăiem cheltuieli, dăm afară și așa mai departe. Dar aș vrea să știu ce se întâmplă cu alea 200 de agenții, institute și inspectorate. Aș vrea să știu și ce se întâmplă cu companiile de stat”, a spus primarul.
Ea reproșează Executivului că nu a prezentat nicio strategie de creștere a veniturilor:
„N-am auzit niciodată nicio secundă de o strategie de creștere a veniturilor. Dacă noi nu mai cumpărăm hârtie și pixuri la primărie, cu ce ajută deficitul bugetar? Cu cât la sută? Cu zero virgulă cât la sută? Și putem spune că am făcut o treabă bună?”, a întrebat retoric edilul.
Propunerea Elenei Lasconi: comasarea comunelor mici
Primarul din Câmpulung susține că adevărata reformă ar trebui să înceapă de jos, cu reorganizarea administrativă a României.
„Dacă noi avem atâtea comune care au nevoie de bani, de ce nu se face o reformă pe bune? De ce nu vorbim despre reforma aia în care să fie comune cu 5.000 de locuitori, adică să comasezi comunele?”, a întrebat Lasconi.
Ea a propus ca, în următorii ani, primăriile din comunele mici să devină puncte de lucru ale unor administrații mai mari, pentru a colecta taxele și impozitele, urmând ca după finalul mandatelor actualilor primari să se treacă la o structură administrativă redusă, dar eficientă.
„De ce nu-i ținem pe primarii din comunele mici și să fie doar un punct de lucru ca să încaseze taxele și impozitele trei ani, până când mai este mandatul, și apoi să facem o reformă pe bune?”, a spus ea.
„Așa ajungem la izolaționiști și dictatură”
Elena Lasconi avertizează că măsurile Guvernului pot avea efecte politice grave, prin alimentarea discursului populist și anti-sistem.
„Nu discutăm despre reformă. Mie mi se pare că suntem într-un film foarte prost. E o bătaie de joc la adresa primarilor harnici, în primul rând. Cu toate măsurile astea nu facem altceva decât să înfuriem populația. Și asta nu ajută, dimpotrivă, ajută izolaționiștii. Peste 3 ani o să avem majoritate de izolaționiști în Parlament și de acolo până la o dictatură mai este doar un mic pas, extrem de mic”, a spus edilul.
Afirmațiile sale vin în contextul în care partidele suveraniste au crescut în sondaje, profitând de nemulțumirile legate de scumpiri, austeritate și reformele administrative impopulare.
Presiunea Bruxellesului și deficitul bugetar
Guvernul Bolojan a anunțat la începutul lunii octombrie un pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, aflat peste pragul de 4% din PIB.
Executivul susține că România trebuie să demonstreze în fața Comisiei Europene că își poate echilibra finanțele, altfel riscă sancțiuni și tăieri de fonduri.
Reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal și limitarea angajărilor în administrația publică fac parte din această strategie.
Criticii, însă, avertizează că măsurile sunt aplicate uniform, fără să țină cont de performanța fiecărei instituții.
Elena Lasconi spune că tocmai această lipsă de diferențiere arată deconectarea Guvernului de la realitatea locală.
„Noi vrem să mergem înspre bine, înspre progres, ori cu toate măsurile astea nu facem altceva decât să ne întoarcem înapoi. Și, până la urmă, tot cetățenii plătesc nota de plată”, a conchis primarul din Câmpulung Muscel.
