Arhivarea și eliminarea unor ocupații din Clasificarea Ocupațiilor din România poate avea efecte directe asupra contractelor de muncă, fiscalității și formării profesionale. Specialiștii avertizează asupra unui risc sistemic.
Dispariția unei ocupații din COR produce efecte juridice imediate, nu doar statistice
Clasificarea Ocupațiilor din România nu este un simplu instrument statistic. COR reprezintă baza legală pentru încadrarea în muncă, pentru definirea fișelor de post, pentru formarea profesională și pentru raportările fiscale. Eliminarea unei ocupații din această clasificare înseamnă, practic, imposibilitatea legală de a mai angaja persoane pe acel rol, indiferent dacă munca respectivă există în economie sau nu.
În 2024, riscul arhivării a sute de ocupații a readus în atenție un adevăr ignorat: deciziile administrative pot produce blocaje reale în piața muncii. Fără un cod COR valid, angajatorii nu pot întocmi contracte de muncă, iar angajații nu pot fi înregistrați legal, indiferent de necesitatea economică a postului.
Ministerul Muncii a tratat lipsa acreditărilor ca pe un semn al inutilității ocupațiilor
Mecanismul care a dus la includerea unor ocupații pe lista de arhivare este, în esență, birocratic. Dacă, timp de mai mulți ani, furnizorii de formare profesională nu solicită acreditare pentru anumite meserii, acestea sunt considerate „inactive”. În lipsa unei cereri formale din zona educațională, ocupațiile sunt catalogate drept neutilizate.
Această logică ignoră complet realitatea din teren. Multe meserii funcționează în economie fără a fi susținute de cursuri acreditate. Angajatorii formează personalul intern, iar competențele sunt dobândite prin practică. Lipsa acreditării nu echivalează cu lipsa cererii, ci cu lipsa unei politici coerente de formare.
Eliminarea din COR afectează direct contractele de muncă existente și viitoare
Consecința imediată a eliminării unei ocupații este imposibilitatea de a mai încheia contracte noi. Mai grav, apar semne de întrebare și asupra contractelor existente, care trebuie actualizate periodic. Angajatorii sunt puși în situația de a alege între reîncadrarea artificială pe alte coduri sau încetarea colaborării.
Această presiune administrativă favorizează munca la negru și zona gri a ocupării. În sectoare precum agricultura, construcțiile sau serviciile tehnice, unde deficitul de forță de muncă este deja sever, eliminarea ocupațiilor din COR amplifică dezechilibrele.
Formarea profesională pe tot parcursul vieții este afectată structural
COR este baza pentru elaborarea standardelor ocupaționale. Odată eliminată o ocupație, dispare automat și posibilitatea de a construi programe de formare profesională pentru adulți. Astfel, lucrătorii nu mai pot obține certificări recunoscute, iar mobilitatea profesională este blocată.
Într-o economie care se confruntă cu tranziții tehnologice și ecologice, această rigiditate administrativă contravine obiectivelor europene privind recalificarea și învățarea continuă.
Lipsa unei analize de impact transformă arhivarea ocupațiilor într-un risc sistemic
Specialiștii atrag atenția că deciziile privind COR sunt luate fără analize de impact sectorial. Nu se evaluează câți angajați există pe acele coduri, câți angajatori depind de ele sau ce alternative reale există. În lipsa acestor date, arhivarea devine un exercițiu periculos de simplificare birocratică.
Fără o reformă profundă a modului în care este administrat COR, riscul reapariției acestor situații rămâne ridicat.
COR trebuie tratat ca infrastructură critică a pieței muncii
Clasificarea ocupațiilor este o infrastructură invizibilă, dar esențială. Orice intervenție asupra ei ar trebui să implice dialog social, consultare sectorială și corelare cu politicile educaționale și economice. Altfel, România riscă să își blocheze singură segmente întregi din piața muncii, nu din lipsă de oameni, ci din exces de rigiditate administrativă.
