În această perioadă, escrocheria „Bursa de Valori București” a făcut mai multe victime în această perioadă, pe modelul altor „țepe” din anii 1990. Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) încearcă să combată fenomenul și, în demersul său, a anunțat românii cum acționează escrocii. Categoriile vulnerabile sunt cea mai ușoară țintă, dar și cei care, din neatenție sau nevoie de bani, nu verifică informațiile.
Conform datelor transmise de DNSC, răufăcătorii te pot suna și îți pot spune că sunt de la BVB sau SIF Muntenia. Îți vor spune că oferă dividente corespondente unor acțiuni și îți vor cere mai multe date personale, apoi te vor pune să instalezi mai multe aplicații.
După ce ai trecut de acest pas, îți va fi preluat controlul dispozitivului, inclusiv datele tale bancare vor fi compromise. Astfel, în loc să te îmbogățești, rămâi falit.
„Seria de tentative de fraudă se folosește de vishing (apeluri telefonice de phishing) pentru a convinge utilizatorii români să partajeze atacatorilor date cu caracter sensibil, în special date bancare.
Atacatorii susțin că aceste acțiuni s-au apreciat foarte mult ca valoare, însă pentru a le vinde și a încasa sumele respective, victima trebuie să urmeze un proces la îndrumarea atacatorului. Bineînțeles, în realitate nu există aceste acțiuni, iar atacatorii cer victimei să instaleze pe dispozitiv anumite aplicații, care de fapt le oferă infractorilor acces de la distanță (ex: ANYDESK) pentru a prelua controlul dispozitivului”, a transmis DNSC.
Lista de recomandări DNSC. Ce trebuie să faci ca să nu pici în escrocheria „Bursa de Valori București”
DNSC a întocmit o listă cu sfaturi pentru cetățeni, în așa fel încât să nu mai apară noi victime din escrocheria „Bursa de Valori București”, respectiv:
Nu instalați aplicații sau programe la solicitarea apelanților, în special dacă vi se cere acest lucru în regim de urgență și cu explicații vagi;
Nu furnizați niciodată telefonic date cu caracter sensibil (date personale, de autentificare, sau de carduri bancare), în urma unor apeluri suspecte, chiar dacă par a proveni de la instituții de încredere;
Verificați întotdeauna autenticitatea apelurilor de la o autoritate sau instituție, printr-un canal de comunicare separat, în special dacă vi se solicită date cu caracter sensibil;
Raportați astfel de apeluri către organizația a cărei identitate este folosită pentru a atrage atenția cât mai rapid asupra noilor scenarii folosite de atacatori în astfel de inițiative frauduloase;
În cazul în care ați furnizat date de card, sesizați imediat banca, iar dacă ați fost păgubit, depuneți o plângere la Poliție (fizic sau la petitii@politiaromana.ro) și notificați DNSC (telefon 1911 sau platforma PNRISC).
