Oamenii legii sunt în alertă de când cu escrocheria cea nouă care face mii de victime. De la o săptămână la alta, tot mai mulți oameni pică în plasă și ajung să piardă tot ce au agonisit, după ani grei de muncă. „Ajutorul lui Batman” se numește noua schemă care a nenorocit cetățeni din România, Bulgaria și Turcia în timp record. Chiar zilele acestea, o femeie de 74 de ani și-a pierdut casa, convinsă fiind că procedează corect.
Pensionara bulgară a crezut, vreme de două luni, că vorbește la telefon cu Poliția. Infractorii i-au spus să doresc să prindă o rețea de hoți cu legături în România și Turcia. Au convins-o să-și vândă casa și să renunțe la toate economiile și bijuteriile. Suma totală, aproape 50.000 de leva, a adus-o în București, în dresuri de damă. A aruncat-o într-un coș din autogară, de unde au luat-o tâlharii. Când și-a dat seama că și-a luat „țeapă”, a sunat la poliție. Oamenii legii nu au avut cu ce să o ajute pentru că nu este nici prima, nici ultima persoană care pică în „ajutorul lui Batman.
Cazul a ajuns celebru și autoritățile din România au încercat să-l explice, pe cât de mult posibil, pentru a nu apărea noi victime:
„Nici banca nici poliția nu o să-ți ceară niciodată să faci operațiuni sau să-ți ceară sprijinul prin telefon să prinzi grupări. Dacă închidem apelul și reapelam numărul respectiv o să vedeți că vă răspunde banca, dacă cineva chiar lucrează acolo, o persoană reală”, a spus Alin Becheanu, membru în comisia antifraudă a ARB, la Știrile Pro TV.
Tehnologia pe care se bazează escrocheria. Tâlharii au găsit modul prin care să imite extrem de bine realitatea
Potrivit datelor transmise de experții în securitate, escrocheria se bazează pe „Voice Over IP”. Prin această metodă, când ești sunat, apare ca și cum te-ar fi apelat Poliția sau altă instituție. La fel a pățit și femeia din Bulgaria.
„Până în septembrie au fost 3.100 de fapte doar fraude cu investiții semnalate Poliției Române. Când vorbim de criminalitatea cibernetică vorbim de criminalitate transcontinentală. O astfel de faptă se produce cel puțin în două țări, dar se poate produce și în mai multe prin transferuri multiple de bani, prin rețele de cărăuși de bani, o serie de metode prin care autorii fac cât se poate de dificilă investigația”, a spus Sorin Stănică, comisar-șef al IGPR, pentru sursa citată anterior.
