Parchetul European gestionează un număr record de dosare: 2.666 de investigații active, cu prejudicii estimate la 24,8 miliarde de euro. Italia, România și Slovacia se regăsesc în vârful clasamentelor, iar fondurile NextGenerationEU sunt tot mai expuse. O analiză a vulnerabilităților mecanismelor de control.
Europa a intrat într-o fază nouă a luptei împotriva fraudelor cu bani europeni. Nu mai vorbim doar despre anchete punctuale, ci despre un volum de cazuri care schimbă scara jocului. Raportul anual al Parchetului European (EPPO) pentru 2024, publicat în martie 2025, arată un salt de 38% al numărului de investigații active față de anul precedent, până la 2.666 de dosare, cu un prejudiciu estimat la 24,8 miliarde de euro.
Din această sumă, peste 13,15 miliarde de euro provin din fraude de TVA transfrontaliere, tipic gestionate de rețele criminale bine organizate.
Este ceea ce Laura Codruța Kovesi numește „noua crimă preferată în UE”, estimând că tax fraud și customs fraud produc pierderi de circa 50 de miliarde de euro pe an la nivel european.
În paralel, dosarele legate de fondurile NextGenerationEU, în special Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), intră în centru. România, Italia și Slovacia apar constant în rapoarte și analize ca state cu număr mare de investigații sau cu prejudicii ridicate, ceea ce ridică întrebări serioase despre modul în care funcționează filtrele de control.
Cum arată era mega-investigațiilor în cifre
EPPO a devenit pe deplin operațional abia din 2021. În doar câțiva ani, volumul de activitate a crescut exploziv. Raportul „2023 in numbers” arăta că, la finalul lui 2023, instituția avea 1.927 de investigații active, cu un prejudiciu estimat la 19,2 miliarde de euro.
Un an mai târziu, la 31 decembrie 2024, numărul dosarelor active urcă la 2.666, iar prejudiciul estimat la 24,8 miliarde de euro. Creșterea este de 38% la numărul de investigații și de 22,5% la valoarea prejudiciului.
În 2024, EPPO deschide 1.504 investigații noi, aproape cu 10% mai multe decât în 2023, iar numărul raportărilor de posibile infracțiuni ajunge la 6.547, cu 56% mai mult. Raportările venite de la persoane fizice și companii cresc cu 85%, iar cele de la autoritățile naționale cresc cu 12%.
Aceste cifre arată două lucruri simultan. Pe de o parte, sistemul începe să funcționeze: EPPO devine cunoscut, partenerii trimit mai multe sesizări, iar investigațiile mari se adună. Pe de altă parte, ele confirmă dimensiunea reală a problemei: frauda cu bani europeni nu este marginală, ci structurală.
Fondurile NextGenerationEU sub presiune
NextGenerationEU și, mai ales, RRF, sunt cel mai mare pachet de finanțare publică lansat vreodată în UE. Volumul de bani a creat oportunități de investiții, dar și un teren fertil pentru abuzuri.
Potrivit secțiunii „In focus: NextGenerationEU” din raportul anual EPPO, la finalul lui 2024 parchetul european gestiona 311 investigații active legate de aceste fonduri, din care 307 vizau direct RRF.
Prejudiciul estimat în aceste dosare este de 2,8 miliarde de euro, adică aproximativ 30% din totalul pagubelor estimate în cazurile de fraudă pe partea de cheltuieli. În 2023 ponderea era de 25%, ceea ce arată o tendință clar ascendentă.
Cazurile merg de la fraude aparent „mici”, de ordinul sutelor de mii de euro, până la scheme complexe de sute de milioane. Un exemplu este ancheta „Resilient Crime”, cu 22 de arestări și un prejudiciu estimat la 600 de milioane de euro din fonduri NextGenerationEU, coordonată de EPPO în 2024.
Un alt dosar, în Austria, vizează fraudarea unui program național de tip „reparaturbonus” finanțat din RRF, cu un prejudiciu de peste 200.000 de euro, dar construit pe un tipar de fraudare sistematică.
Anchetele au un element comun: folosirea unor mecanisme naționale de implementare a fondurilor într-un context de capacitate administrativă inegală, controale interne slabe și, uneori, complicități la nivel local.
România, Italia și Slovacia în nucleul de risc
Din perspectiva volumului de cazuri și a prejudiciilor, Italia și România sunt pe primele locuri în statisticile EPPO. Conform unei analize publicate de presa italiană și de publicații de specialitate, Italia este statul cu cea mai mare valoare a fraudelor investigate de EPPO în 2024, cu aproximativ 3,48 miliarde de euro prejudiciu estimat.
România ocupă o poziție la fel de sensibilă. Raportul pe 2024 arată că EPPO a avut 380 de investigații active în România, cifră care plasează țara pe locul doi în UE după Italia din punctul de vedere al numărului de dosare.
Din acestea, 251 de investigații au fost deschise doar în 2024, cu un prejudiciu estimat la 2,3 miliarde de euro, ceea ce a plasat România pe locul trei în topul statelor după valoarea fraudelor investigate, după Italia și Germania și înaintea Greciei.
În cazul României, tipologiile sunt recurente. EPPO notează că o mare parte din cazuri vizează finanțări pentru dezvoltare regională și urbană, agricultură și dezvoltare rurală, precum și proiecte de coeziune socială și ocupare a forței de muncă.
Un exemplu recent este investigația din mai 2024, când EPPO București a coordonat percheziții într-un dosar de 8 milioane de euro privind achiziții de echipamente medicale finanțate din fonduri REACT-EU, legate de pandemie.
Slovacia este un caz aparte pentru Kovesi și EPPO
Slovacia nu apare în topul absolut al numărului de cazuri, dar urcă în clasamente când privim valoarea prejudiciilor raportate. Fișa de țară din raportul EPPO pentru 2024 arată 98 de investigații active în Slovacia, cu un prejudiciu total estimat de aproximativ 390 de milioane de euro. Doar în 2024 au fost deschise 69 de cazuri, iar 2 investigații vizau direct programe de redresare și reziliență.
Dincolo de cifre, Slovacia este un caz politic delicat. În 2024 și 2025, Laura Codruța Kovesi a avertizat public că reformele guvernului condus de Robert Fico riscă să transforme Slovacia în „veriga slabă” a zonei EPPO și să afecteze capacitatea statului de a proteja eficient interesele financiare ale UE.
În toate cele trei state, combinația dintre volume mari de fonduri europene, vulnerabilități structurale și turbulențe politice produce un teren ideal pentru fraude sofisticate și un stres constant pe mecanismele de control.
De ce cresc dosarele EPPO așa de repede în 2025
Explozia de cazuri nu poate fi atribuită unei singure cauze. Datele oficiale și analizele independente indică un cumul de factori.
Primul este pur cantitativ. În 2024, EPPO a procesat 6.547 de sesizări, cu 56% mai multe decât în anul anterior, iar raportările din partea actorilor privați aproape s-au dublat.
Vizibilitatea crescută a instituției, inclusiv în spațiul public, a încurajat companii, ONG-uri și persoane fizice să trimită direct informații către Luxemburg, uneori ocolind filtrele naționale.
Al doilea ține de cronologia financiară. Implementarea efectivă a NextGenerationEU accelerează în intervalul 2023–2026. Plățile reale ajung pe teren, iar proiectele intră în faza de execuție, exact momentul în care fraudele devin vizibile. EPPO subliniază în raport că ponderea dosarelor legate de RRF în totalul cazurilor de fraudă pe partea de cheltuieli a crescut la 30% și este de așteptat să crească în continuare pe măsură ce implementarea avansează.
Al treilea factor este structural. Studiile privind fraudarea fondurilor UE, inclusiv un raport recent dedicat cazului României, arată că unele state folosesc sisteme de raportare și control încă fragmentate, cu baze de date neconectate și cu verificări ex-post mai degrabă formale decât analitice.
Într-un astfel de context, EPPO devine adesea primul actor care pune cap la cap informații transfrontaliere, de la bănci și autorități fiscale din mai multe țări.
În fine, există și un factor politic. În anumite state membre, inclusiv în Slovacia, reformele legislative au slăbit instituții cheie din arhitectura anticorupție sau au redus independența procurorilor naționali.
Acest lucru crește presiunea pe EPPO, care trebuie să compenseze prin investigații coordonate la nivel european, dar cu resurse umane limitate.
