Europa pusă pe 'jar' de decizia Rusiei de a reduce livrările de gaze! S-ar putea reveni la folosirea cărbunelui pentru obținerea energiei

După ce Federația Rusă a început să reducă livrările de gaze către occident, țările europene au decis să ia măsuri pentru a nu se confrunta cu o criză energetică pe timpul iernii. Acestea i-au în calcul să ardă mai mult cărbune pentru a face faţă unei eventuale crize, scrie news.ro

 

 

 

Germania, Italia, Austria şi Ţările de Jos au semnalat că centralele pe cărbune ar putea ajuta la trecerea continentului printr-o criză care a dus la creşterea preţurilor gazelor şi a îngreunat eforturile factorilor de decizie politică care trebuie să ia măsuri de combatere a inflaţiei.

Guvernul olandez a declarat luni că va elimina limitarea producţiei la centralele energetice pe cărbune şi va activa prima fază a unui plan de criză energetică.

Danemarca a iniţiat, de asemenea, primul pas al unui plan de urgenţă a gazelor, din cauza incertitudinii livrărilor Rusiei.

Italia s-a apropiat de declararea stării de alertă în sectorul energiei, după ce compania petrolieră Eni a declarat că i s-a comunicat de către compania rusă Gazprom că va primi luni doar o parte din cererea sa de aprovizionare cu gaze.

Germania, care a cunoscut, de asemenea, fluxuri mai scăzute de gaze din Rusia, şi-a anunţat cel mai recent plan de a creşte nivelul de stocare a gazelor şi a declarat că ar putea reporni centralele pe cărbune pe care şi-a propus să le elimine treptat.

 

”Este dureros, dar este o necesitate absolută în această situaţie să se reducă consumul de gaze”, a declarat ministrul Economiei Robert Habeck, membru al Partidului Verzilor, care a făcut eforturi pentru o renunţare mai rapidă la cărbune, care produce mai multe gaze cu efect de seră.

"Dar dacă nu o facem, atunci riscăm ca depozitele să nu fie suficient de pline la sfârşitul anului spre sezonul de iarnă. Şi atunci suntem şantajabili la nivel politic", a spus el.

Rusia şi-a reluat luni criticile anterioare conform cărora Europa este doar ea însăşi vinovată, după ce Occidentul a impus sancţiuni ca răspuns la invazia Moscovei asupra Ucrainei, care este o rută de tranzit al gazelor către Europa, precum şi un exportator important de grâu.

 

Contractul olandez pentru gaze pe termen de o lună, referinţa europeană, se tranzacţiona luni în jurul valorii de 124 de euro pe megawat oră (MWh), în scădere faţă de vârful din acest an de 335 de euro, dar în continuare cu peste 300% faţă de nivelul de acum un an.

Markus Krebber, CEO al celui mai mare producător de energie din Germania, RWE, a declarat că ar putea fi nevoie de trei până la cinci ani până când preţurile energiei ar putea scădea la niveluri mai reduse.

Fluxurile de gaze ruseşti către Germania prin conducta Nord Stream 1, principala rută care aprovizionează cea mai mare economie a Europei, continuau să se desfăşoare luni la aproximativ 40% din capacitate, deşi au crescut de la începutul săptămânii trecute.

Ucraina a declarat că conductele sale ar putea ajuta la umplerea oricărui gol în aprovizionarea prin Nord Stream 1.

Moscova a declarat anterior că nu poate pompa mai mult prin conductele pe care Ucraina nu le-a închis deja.

Eni şi compania germană Uniper s-au numărat printre companiile europene care au declarat că primesc volume mai mici de gaze ruseşti decât cele contractate, deşi depozitele de gaze ale Europei încă se umplu - deşi mai lent. Luni, depozitele erau pline în proporţie de aproximativ 54%, faţă de obiectivul Uniunii Europene de 80% până în octombrie şi 90% până în noiembrie.

Ministerul german al Economiei a declarat că repornirea centralelor electrice pe cărbune ar putea adăuga o capacitate de până la 10 gigawaţi în cazul în care aprovizionarea cu gaze atinge niveluri critice, scrie news.ro